Potrivit raportului, în UE s-au făcut progrese în ceea ce privește statul de drept, dar sunt încă necesare acțiuni suplimentare

Statul de drept stă la baza democrațiilor noastre. În același timp este important pentru viitorul economiilor noastre și al securității Europei. În cel mai recent raport anual privind statul de drept, Comisia Europeană analizează cum evoluează statul de drept în toate țările UE, precum și în patru țări implicate în procesul de aderare – Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. La fel ca în anii precedenți, raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate în vederea consolidării statului de drept. Constatările sale sunt un stimulent important pentru reformă.

Raportul din acest an confirmă o traiectorie pozitivă în multe țări din UE, unde au fost întreprinse reforme importante în patru domenii-cheie: justiție, combaterea corupției, libertatea mass-mediei și sistemele de control și echilibru instituțional. Unele țări din UE se confruntă în continuare cu provocări, iar în câteva dintre acestea situația este gravă. Însă, în general, angajamentul de a consolida statul de drept rămâne ferm, fiind puse în aplicare un număr substanțial de recomandări din raportul din 2024. 

Întrucât statul de drept este un considerent important pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, raportul din 2025 evidențiază aspecte care au o legătură directă cu buna funcționare a pieței unice, cum ar fi buna legiferare și regulile privind achizițiile publice. 

Principalele concluzii arată următoarele

• Sistemele de justiție – multe țări din UE au înregistrat progrese în ceea ce privește reformele justiției, inclusiv consolidarea independenței consiliilor judiciare, garanțiile suplimentare pentru numirea judecătorilor și autonomia procurorilor. Cu toate acestea, multe țări raportează o presiune asupra resurselor pentru sistemele de justiție, fapt care are un impact asupra calității și eficienței justiției. În țările implicate în procesul de aderare, trebuie abordate influența nejustificată și încercările de subminare a independenței judecătorilor.
• Cadrele anticorupție – mai multe state membre au elaborat noi strategii anticorupție și și-au consolidat capacitatea instituțională, inclusiv prin suplimentarea resurselor destinate autorităților de asigurare a respectării legii, serviciilor de urmărire penală și sistemului judiciar. Cu toate acestea, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a consolida cadrele preventive. Țările implicate în procesul de aderare au înregistrat progrese în privința consolidării cadrelor juridice și instituționale, dar trebuie să îmbunătățească investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție.
• Libertatea și pluralismul mass-mediei – în țările UE sunt în curs reforme în vederea alinierii legislației naționale la noile norme prevăzute de Regulamentul european privind libertatea mass-mediei. Se acordă o atenție sporită siguranței și protecției jurnaliștilor, în contextul unor amenințări continue. Sunt necesare însă acțiuni suplimentare pentru a răspunde unor preocupări precum siguranța jurnaliștilor, îmbunătățirea garanțiilor pentru independența unor autorități de reglementare din domeniul mass-mediei și a serviciilor publice de mass-media, sporirea transparenței proprietății asupra mass-mediei și asigurarea unei mai mari echități și transparențe în alocarea publicității de stat. În țările implicate în procesul de aderare, există, de asemenea, preocupări legate de politizarea autorităților de reglementare din domeniul mass-mediei și de numirea conducerii radiodifuzorilor.
• Sistemele de control și echilibru instituțional –  în mai multe țări din UE sunt în curs reforme, cum ar fi includerea părților interesate în procesul legislativ și îmbunătățirea calității legislației. În câteva dintre ele persistă obstacole legate de cerințele de finanțare sau de înregistrare pentru societatea civilă. În unele state membre, organizațiile societății civile se confruntă cu provocări grave, fiind supuse unor restricții sau controale financiare excesive sau neavând o protecție adecvată. În țările implicate în procesul de aderare, provocările cu care se confruntă procesele legislative și ineficiența consultărilor publice limitează guvernanța favorabilă incluziunii.
• Dimensiunea pieței unice – raportul din acest an a pus un accent deosebit pe aspectele care pot afecta buna funcționare a pieței unice sau care pot modela mediul de afaceri, cum ar fi o legiferare solidă, regulile privind achizițiile publice și stabilitatea mediului de reglementare.

Comisia a invitat Parlamentul European și Consiliul să continue dezbaterile generale și dezbaterile specifice fiecărei țări pe baza raportului și să utilizeze recomandările pentru a analiza în continuare cum se pot realiza progrese concrete. De asemenea, Comisia a invitat parlamentele naționale, societatea civilă și alte părți interesate să continue dialogul privind statul de drept atât la nivel național, cât și la nivel european, cu o implicare sporită a cetățenilor.

Informații suplimentare

Raportul din 2025 privind statul de drept

Raportul din 2025 privind statul de drept – Întrebări și răspunsuri

Protejarea democrației și apărarea valorilor noastre

Comunicat de presă – Raportul din 2025 privind statul de drept: importanța statului de drept pentru democrația, securitatea și economia Europei