Puncte principale
- UE a condamnat cu cea mai mare fermitate atacurile comise fără discriminare în regiunea Golfului și și-a reafirmat solidaritatea cu țările afectate.
- Statele membre au repatriat peste 35 000 de cetățeni ai UE în condiții de siguranță, din care peste 13 000 prin intermediul zborurilor de repatriere sprijinite de UE.
- În 2026, valoarea totală a ajutorului umanitar oferit de UE Palestinei, Libanului, Siriei, Iordaniei și Egiptului se ridică la 458 de milioane EUR.
Uniunea Europeană este hotărâtă să facă față crizelor complexe din Orientul Mijlociu, inclusiv evoluțiilor recente din Iran. Ea acționează pe mai multe fronturi, de la evacuarea cetățenilor și furnizarea de asistență umanitară, până la implicarea diplomatică, dezamorsarea tensiunilor și prevenirea de noi conflicte.
Conflictul din Iran
UE a condamnat fără echivoc atacurile comise fără discriminare de către Iran. Începând cu data de 28 februarie 2026, UE se află în contact permanent cu liderii țărilor din Orientul Mijlociu și din Europa, își manifestă solidaritatea cu țările atacate de Iran și sprijină aspirațiile democratice ale poporului iranian.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, precum și Înalta Reprezentantă/vicepreședinta Kaja Kallas, au reafirmat angajamentul UE față de stabilitatea regională, îndemnând la
- o detensionare imediată a situației și la o reținere maximă
- protejarea civililor și a infrastructurii civile
- respectarea pe deplin a Cartei Organizației Națiunilor Unite
Poziția UE a fost reiterată în concluziile Consiliului European din 19 martie 2026, în care toți cei 27 de lideri au condamnat atacurile Iranului, au solicitat încetarea imediată a focului și au cerut un moratoriu asupra atacurilor care vizează infrastructura energetică și de apă.
Președinții von der Leyen și Costa, împreună cu alți lideri, au salutat acordul de încetare a focului timp de două săptămâni și au îndemnat cele două părți să negocieze o încetare rapidă și de durată a războiului.
Principalele angajamente diplomatice
- 28 februarie 2026
Președinta von der Leyen și președintele Costa reafirmă angajamentul UE față de stabilitatea regională, securitatea nucleară și eforturile diplomatice și solicită tuturor părților să dea dovadă de reținere și să respecte dreptul internațional.
- 5 martie 2026
Înalta Reprezentantă/vicepreședinta Kaja Kallas convoacă o reuniune ministerială comună a UE și a Consiliului de Cooperare al Golfului.
- 9 martie 2026
Președinta von der Leyen și președintele Costa au un schimb de opinii cu liderii Iordaniei, Egiptului, Bahrainului, Libanului, Siriei, Turciei, Armeniei, Irakului, Qatarului, Kuweitului, Emiratelor Arabe Unite, Arabiei Saudite și Omanului.
Ei subliniază solidaritatea UE cu regiunea, condamnând atacurile și afirmând sprijinul față de eforturile diplomatice în direcția dezamorsării tensiunilor, protejării civililor și securității energetice. - 18 martie 2026
Președinta von der Leyen se întâlnește cu secretarul general al ONU, Guterres, pentru a discuta despre repercusiunile războiului din Orientul Mijlociu, pledând pentru respectarea dreptului internațional și pentru cooperare multilaterală.
- 17 aprilie 2026
Președinta von der Leyen participă la videoconferința privind restabilirea completă și permanentă a traficului maritim în Strâmtoarea Hormuz.
Sprijinul pentru cetățenii UE
Siguranța cetățenilor europeni în regiune este principala prioritate a UE. Uniunea a acționat rapid pentru a ajuta persoanele rămase blocate din cauza conflictului să se întoarcă acasă în siguranță. Peste 35 000 de cetățeni ai UE au fost repatriați din regiune în condiții de siguranță, în plus față de alte zeci de mii de persoane care pleacă prin mijloace comerciale.
Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei Europene a ajutat statele membre să organizeze zboruri de repatriere. Prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii:
Măsurile de securitate maritimă și energetice
UE desfășoară două operațiuni navale pentru a asigura rute maritime securizate în Oceanul Indian și în Marea Roșie: EUNAVFOR Atalanta și EUNAVFOR Aspides.
În prezent, nu există nicio problemă imediată legată de securitatea aprovizionării. Sistemul energetic al Europei este bine pregătit și rezilient, datorită măsurilor de diversificare a aprovizionării, de constituire de rezerve și de îmbunătățire a conectivității.
Cu toate acestea, Europa rămâne expusă volatilității prețurilor la nivel mondial. În fața acestei situații, Comisia Europeană propune măsuri temporare și specifice pentru a oferi ajutor imediat, promovând în același timp reforme structurale în ceea ce privește componentele-principale ale stabilirii prețului energiei electrice. Printre aceste măsuri se numără extinderea ajutoarelor de stat, îmbunătățirea eficienței rețelei, reducerea taxelor pe energia electrică în raport cu combustibilii fosili și modernizarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii.
Asistența umanitară
Odată cu agravarea situației umanitare din Liban, UE a mobilizat imediat ajutor de urgență suplimentar, constând inclusiv în alimente, truse medicale, adăposturi, articole pentru activități recreative și îmbrăcăminte de iarnă. Ajutorul este furnizat prin intermediul partenerilor umanitari, printre care se numără Programul Alimentar Mondial și UNICEF.
UE a acordat deja Libanului un ajutor în valoare de 110 milioane EUR și mobilizează în prezent sprijin suplimentar în cadrul pachetului său de măsuri de 1 miliard EUR pentru perioada 2024-2027, astfel încât să poată răspunde celor mai urgente nevoi de pe teren, prin asistență în numerar destinată unui număr de 100 000 de gospodării vulnerabile, sprijin pentru educație în situație de criză și acțiuni de asistență medicală de urgență.
Răspunsul UE la conflictul israeliano-palestinian
UE a condamnat atacurile violente, comise fără discriminare de Hamas în Israel la 7 octombrie 2023 și a afirmat solidaritatea cu Israelul, subliniind dreptul acestuia la autoapărare, în conformitate cu dreptul internațional umanitar. UE a reiterat necesitatea protejării civililor în orice moment și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul umanitar în Gaza ca urmare a operațiilor militare israeliene și a restricționării accesului.
UE a salutat încetarea focului și eliberarea ostaticilor din octombrie 2025 și a solicitat tuturor părților să îl pună în aplicare pe deplin, însemnând inclusiv retragerea Israelului din Gaza și facilitarea accesului umanitar neîngrădit. Ea a îndemnat părțile interesate de la nivel internațional să își intensifice eforturile în direcția unei soluții bazate pe coexistența a două state, Israelul și un stat palestinian care să conviețuiască în pace în interiorul unor frontiere sigure și recunoscute. De asemenea, a deplâns persistența situației umanitare catastrofale din Gaza și a solicitat Israelului să permită accesul imediat și neîngrădit al ajutorului umanitar și distribuirea continuă a acestuia la scară largă.
Ajutorul umanitar acordat de UE poporului palestinian
De peste două decenii, UE este principalul donator internațional de ajutor pentru poporul palestinian. Ea a acordat acestuia ajutor umanitar în valoare de peste 1,25 miliarde EUR, din care peste 550 de milioane EUR începând din octombrie 2023. O parte din acest ajutor a fost furnizat prin podul aerian umanitar al UE, care a facilitat, de atunci, transportarea a peste 5 400 de tone de materiale esențiale prin intermediul a 81 de zboruri.
Cu ajutorul mecanismului de protecție civilă al UE, ea oferă asistență și prin intermediul Coridorului maritim dinspre Cipru. Pentru a canaliza ajutorul din partea statelor membre ale UE către Gaza, UE a înființat un centru logistic în Cipru. Începând din 2024, au fost evacuați în UE, pentru a li se acorda tratament medical, 451 de pacienți și 1240 de rude ale acestora.
Această pagină a fost ultima dată actualizată la data de 26 martie 2026