Tragerea la răspundere a Rusiei

Încălcări ale dreptului internațional

UE este ferm hotărâtă să se asigure că nicio crimă internațională comisă în și împotriva Ucrainei nu rămâne nepedepsită.

Crimele împotriva umanității, crimele de război, genocidul și crima de agresiune sunt considerate cele mai grave încălcări ale dreptului internațional, acestea fiind denumite și crime atroce.

Ucraina investighează peste 200,000 de incidente legate de presupuse crime internaționale, dar numărul real al acestor atrocități ar putea fi și mai mare.

Urmărirea penală a crimelor comise de Rusia în Ucraina

Pentru a contribui la coordonarea colectării de probe, Comisia a susținut înființarea Centrului internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA), integrat în echipa comună de anchetă existentă (JIT) în cadrul Eurojust. Centrul a sprijinit coordonarea anchetelor naționale privind crima de agresiune împotriva Ucrainei.

În plus, Comisia continuă să sprijine mecanismele existente prin:

• consolidarea capacităților CPI cu peste 10 milioane EUR de la începutul invaziei
• consolidarea Parchetului General al Ucrainei, cu peste 6 milioane EUR pentru IT și echipamente, precum și asistență din partea misiunii UE de consiliere în cadrul Grupului consultativ UE-SUA-Regatul Unit în materie de atrocități.
• adaptarea Eurojust la această sarcină: odată cu modificarea Regulamentului Eurojust, agenția este în măsură să păstreze, să stocheze și să analizeze în condiții de siguranță dovezi ale crimelor internaționale într-o nouă bază de date
• sprijinirea coordonării dintre Eurojust și Europol, care acționează ca puncte de legătură pentru anchetele naționale desfășurate de statele membre ale UE
• coordonarea cu partenerii noștri internaționali pentru a garanta asumarea răspunderii și un răspuns global. 

Urmărirea penală a crimei de agresiune

O crimă de agresiune este, în general, comisă de cea mai înaltă conducere politică și militară a unei țări împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a altei țări. Printre crimele de agresiune se numără invazia, ocupația militară, anexarea prin utilizarea forței, bombardamentele și blocada militară a porturilor, iar Rusia se face vinovată de toate acestea.

Întrucât Rusia nu este stat parte la Statutul de la Roma al CPI, Curtea nu are competență în ceea ce privește crima de agresiune în situația actuală. Comisia și Înaltul Reprezentant au sprijinit discuțiile din cadrul „Grupului-nucleu” privind instituirea unui tribunal special pentru urmărirea penală a crimei de agresiune împotriva Ucrainei.

În mai 2025, o coaliție internațională, din care fac parte Comisia, Înaltul Reprezentant, Consiliul Europei și Ucraina, a convenit asupra înființării unui tribunal special în cadrul Consiliului Europei.  

În iunie 2025, Ucraina și Consiliul Europei au semnat Acordul de instituire a tribunalului special. Odată înființat, tribunalul va trage la răspundere liderii politici și militari ruși pentru crima de agresiune. 

Despăgubiri pentru daunele produse

UE se străduiește să garanteze că Ucraina și poporul său primesc despăgubiri integrale pentru daunele cauzate de agresiunea Rusiei. În acest scop, UE a aderat la Registrul daunelor cauzate Ucrainei – inițial ca membru asociat și, începând din iulie 2024, ca participant cu drepturi depline. În calitate de participant, UE sprijină Registrul prin furnizarea unei contribuții anuale și prin participarea la reuniunile Conferinței participanților.

Creat în cadrul Consiliului Europei, Registrul este conceput pentru a înregistra cererile eligibile de despăgubire pentru daunele, pierderile sau vătămările legate de agresiunea Rusiei în și împotriva Ucrainei. Categoriile de daune cuprind distrugerea materială, vătămarea fizică și psihică, strămutarea forțată și pierderea membrilor familiei.

Într-o a doua etapă, va fi înființată Comisia internațională de despăgubire pentru Ucraina, pentru a soluționa cererile înregistrate în Registru și pentru a stabili valoarea despăgubirilor datorate de Rusia. 

Uniunea a participat, împreună cu peste 50 de delegații, la negocierile privind proiectul de convenție de instituire a Comisiei internaționale privind cererile de despăgubire pentru Ucraina, care au fost finalizate în septembrie 2025. În decembrie 2025, convenția a fost semnată de către Uniune și de către statele interesate. 

Aplicarea sancțiunilor

În martie 2022, după începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia a înființat Grupul operativ „Înghețare și punere sub sechestru”. Obiectivul grupului operativ este de a asigura o punere în aplicare mai eficace a măsurilor restrictive ale UE, în special înghețarea activelor, apelând cu precădere la dreptul penal.

Acesta le permite statelor membre și agențiilor și organismelor UE (Eurojust, Europol și EPPO) să colaboreze pentru a asigura implementarea eficace a măsurilor restrictive ale UE și pentru a combate încălcările acestora.

Grupul operativ colaborează îndeaproape cu parteneri internaționali, inclusiv cu omologii din Ucraina și cu G7.

Datorită abordării sale interdisciplinare, grupul operativ a contribuit la dezvoltarea unor noi instrumente pentru aplicarea sancțiunilor. Printre acestea se numără posibilitatea de a declara voluntar încălcări ale sancțiunilor, introdusă în cel de-al 13-lea pachet de sancțiuni, precum și Directiva (UE) 2024/1226 privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii, adoptată în aprilie 2024.

În plus față de contribuția Grupului operativ, Eurojust a efectuat periodic verificări încrucișate ale listei persoanelor și întreprinderilor sancționate de UE și ale datelor deținute de Eurojust privind cazurile existente, în timp ce Europol a lansat operațiunea OSCAR pentru a verifica încrucișat listele de sancțiuni ale UE și datele operaționale disponibile, pentru a identifica legăturile cu criminalitatea organizată și spălarea banilor și pentru a sprijini urmărirea și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni. Până în prezent, au fost confiscate active în valoare de peste 2 miliarde EUR.

Eliminarea lacunelor juridice

Având în vedere că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este încă în desfășurare, este mai important ca oricând să ne asigurăm că sancțiunile UE sunt puse în aplicare pe deplin. Nimeni nu ar trebui să poată profita de pe urma încălcării acestora. Am consolidat legislația UE prin:

• consolidarea normelor UE privind confiscarea și recuperarea activelor
• armonizarea definirii infracțiunilor și armonizarea pedepselor pentru încălcarea sancțiunilor UE
• impunerea obligației ca toate persoanele incluse pe lista sancțiunilor UE să își divulge activele deținute în UE.

Scopul este de a consolida efectul disuasiv al sancțiunilor UE și de a ne asigura că statele membre dispun de instrumentele juridice necesare pentru a confisca activele în cazul în care se poate stabili o legătură clară cu o infracțiune.

Utilizarea activelor înghețate ale Rusiei pentru a sprijini Ucraina

Peste 210 miliarde EUR din activele Băncii Centrale a Rusiei sunt imobilizate în UE.

UE a luat mai multe măsuri pentru a utiliza veniturile extraordinare generate de gestionarea activelor suverane ruse imobilizate în UE.

UE a adoptat modelul de contribuție excepțională în 2024, care permite utilizarea acestor venituri pentru a sprijini în continuare Ucraina.

În plus, în urma summitului liderilor G7 din iunie 2024, UE a adoptat actele juridice relevante pentru implementarea modelului de împrumuturi cu utilizare accelerată a veniturilor extraordinare (ERA), prin care aceste venituri extraordinare vor fi utilizate pentru a rambursa un împrumut de 45 miliarde EUR acordat Ucrainei de către partenerii G7. UE a contribuit cu 18,1 miliarde EUR la acest sistem. Banii au fost canalizați în tranșe către Ucraina prin intermediul unui împrumut de asistență macrofinanciară plătit în 2025.

^{Ultima actualizare: 19 decembrie 2025}