Direct la conținutul principal

O Europă socială puternică

O Europă socială puternică este fundamentul prosperității

Cetățenii și întreprinderile din UE pot prospera numai dacă economia funcționează în slujba lor. O Europă socială puternică este fundamentul prosperității și bunăstării, precum și al unei economii competitive și echitabile. Lucrătorii calificați, capabili să valorifice rezultatele inovării și să se adapteze la tranziția curată și la cea digitală, sunt esențiali în acest sens.

În ultimii patru ani, Uniunea Europeană s-a confruntat cu provocări fără precedent, care ne-au afectat profund locurile de muncă, educația, economia, sistemele de protecție socială și viața socială și au amplificat obstacolele și inegalitățile. În pofida șocurilor socioeconomice succesive, UE a rămas rezilientă. Datorită acțiunilor decisive ale UE și ale statelor sale membre, șomajul a scăzut până la un nivel record, în timp ce gradul de ocupare a forței de muncă a crescut.

Uniunea Europeană construiește o economie echitabilă și incluzivă, care oferă oportunități și răspunde nevoilor tuturor cetățenilor UE.

Portrait of Ursula von der Leyen, President of the European Commission

Pe măsură ce depășim criza provocată de pandemie, pregătim reformele necesare și accelerăm dubla tranziție verde și digitală, cred că a venit timpul să adaptăm și cadrul de reglementare pentru aspectele sociale. Un cadru de reglementare care asigură solidaritatea între generații. Un cadru de reglementare care recompensează antreprenorii cărora le pasă de angajații lor. Care se concentrează pe locurile de muncă și oferă oportunități. Care pune competențele, inovarea și protecția socială pe picior de egalitate.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

Construirea unei Europe mai echitabile

Pilonul european al drepturilor sociale se bazează pe 20 de principii și drepturi fundamentale, esențiale pentru asigurarea unor piețe ale muncii și a unor sisteme de protecție socială mai echitabile și mai funcționale. Planul său de acțiune, prezentat în 2021, a fost ceea ce ne-a ghidat în transformarea acestor principii în acțiuni concrete în beneficiul cetățenilor. Prioritățile acestuia sunt:

  • crearea de locuri de muncă mai multe și de mai bună calitate
  • să le permită oamenilor să își dezvolte competențele de care au nevoie pentru a reuși
  • asigurarea accesului egal la oportunități
  • combaterea sărăciei și crearea unei societăți mai incluzive

Pentru a obține în continuare rezultate concrete și durabile în beneficiul tuturor țărilor UE, Comisia a stabilit trei obiective-cheie principale pentru 2030:

78 %
Ocuparea forței de muncă
cel puțin 78 % din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă
60 %
Formare profesională
cel puțin 60 % dintre toate persoanele adulte ar trebui să participe în fiecare an la activități de formare profesională
15 milioane
Reducerea sărăciei:
reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială

Sursa: Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale

Liderii țărilor și guvernelor din UE s-au angajat să îndeplinească aceste trei obiective în cadrul Summitului social de la Porto din 2021. Fiecare țară din UE și-a prezentat contribuția națională la realizarea acestora. 

Investiții în competențe și educație

Tranziția curată și cea digitală generează noi cerințe în materie de competențe în Europa. De exemplu, tranziția către o economie curată creează noi locuri de muncă în UE în sectoare precum energia eoliană și solară, vehiculele electrice și pompele de căldură.

Deținerea unei forțe de muncă cu competențe cerute pe piață este importantă pentru creșterea durabilă și competitivitatea pe termen lung.

90 %
din locurile de muncă viitoare vor necesita competențe digitale
Până la 40 %
dintre lucrătorii europeni contribuie la tranziția către o economie curată
Aproximativ 65 de miliarde EUR
din fondurile UE sunt investite în formare

Sursa: Anul european al competențelor – Date și cifre

Cu toate acestea, deficitul de forță de muncă și lacunele în materie de competențe rămân un motiv de îngrijorare. Deficitele sunt predominante în special în sectorul construcțiilor, al asistenței medicale, al științei, al tehnologiei, al ingineriei și al matematicii. Femeile sunt subreprezentate în profesiile și studiile din domeniul tehnologiei, doar 1 din 5 specialiști TIC și 1 din 3 absolvenți de științe, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) fiind femei.

Pentru a reduce aceste deficite și pentru a sprijini tranziția curată și cea digitală, 2023 a fost desemnat Anul european al competențelor. Măsurile luate capacitează forța de muncă și societatea prin acoperirea lacunelor în materie de competențe din Uniunea Europeană și prin stimularea agendei UE pentru competențe. De asemenea, ele ajută cetățenii să dobândească competențele adecvate pentru locuri de muncă de calitate și sprijină întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), în reducerea deficitului de competențe.

Un element esențial al Anului european al competențelor este planul de acțiune pentru combaterea deficitului de forță de muncă și de competențe, prezentat de Comisie în martie 2024. Planul stabilește măsuri-cheie în cinci domenii de acțiune pe care UE, statele membre și partenerii sociali ar trebui să le ia pe termen scurt și mediu. 

Toți cetățenii din Europa ar trebui să poată valorifica dreptul la formare și la învățare pe tot parcursul vieții, indiferent dacă locuiesc în orașe, la țară sau în zone îndepărtate. Întreprinderile au nevoie de lucrători care dețin competențele necesare pentru a gestiona tranziția verde și pe cea digitală, iar oamenii trebuie să poată beneficia de educația și de formarea corespunzătoare pentru reușita în viață.

Pentru a răspunde nevoilor în materie de competențe și educație, Comisia a introdus:

Găsirea de oportunități de angajare pentru tineri

Tinerii întâmpină adesea dificultăți în a-și găsi primul loc de muncă. UE îi ajută să obțină locuri de muncă de calitate prin finanțare și inițiative, inclusiv prin Garanția pentru tineret consolidată, în cadrul pachetului de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Începând din 2013, aproximativ 50 de milioane de tineri din cadrul programelor Garanției pentru tineret au ocupat locuri de muncă și au urmat ucenicii, stagii și programe de educație și formare continuă.

Crearea de locuri de muncă mai multe și de mai bună calitate

Sprijinirea cetățenilor și a întreprinderilor în timpul pandemiei

Pandemia mondială a avut un impact puternic asupra oamenilor, a societății și a economiei noastre. Comisia a intervenit imediat prin măsuri și inițiative economice de urgență menite să ajute lucrătorii și angajatorii în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a mobilizat finanțare din partea UE. Ea a instituit Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă și întreprinderile și pentru a-i proteja pe cetățeni în fața riscului de șomaj și de pierdere a veniturilor.

Datorită SURE:

Aproximativ 31,5 milioane
de angajați și persoane care desfășoară activități independente au beneficiat de sprijin
Peste 2,5 milioane
de întreprinderi au fost ajutate, majoritatea sprijinului fiind acordat IMM-urilor
O sumă totală de 98,4 miliarde EUR
din asistența financiară SURE a fost plătită unui număr de 19 state membre

Sursa: Instrumentul SURE

Inițiative precum SURE au fost esențiale pentru reducerea impactului economic și social negativ al pandemiei, pentru protejarea eficace a aproximativ 1,5 milioane de persoane împotriva șomajului în 2020 și pentru consolidarea rezilienței UE în fața unor crize fără precedent.

Cum beneficiază cetățenii și întreprinderile de finanțare din partea UE

NextGenerationEU și Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) se află în centrul bugetului UE, fiind o mărturie a modului în care cheltuielile UE aduc beneficii întregii Uniuni Europene. Aceste fonduri stimulează o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă prin sprijinirea spiritului antreprenorial, a competitivității și a industrializării.

Finanțarea UE este disponibilă prin diverse programe de finanțare, inclusiv InvestEU, care promovează investițiile durabile, inovarea și crearea de locuri de muncă. Întreprinderile și proiectele mici pot avea acces la oportunități de investiții prin intermediul Portalului InvestEU. Numeroase întreprinderi din Uniunea Europeană au primit deja finanțare.

Salarii minime adecvate în UE

Comisia promovează salarii echitabile și decente pentru toți lucrătorii din UE. În octombrie 2022, UE a adoptat o directivă care stabilește un cadru pentru a asigura salarii minime adecvate în întreaga UE, promovând în același timp negocierile colective și dialogul social. Salariile decente sunt esențiale pentru a oferi condiții de muncă și de viață corespunzătoare lucrătorilor și familiilor acestora, dar și pentru a construi economii echitabile și reziliente și a sprijini o creștere incluzivă.

Îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platformele digitale

Prin aceste noi norme, UE acordă prioritate echității, responsabilității și protejării drepturilor lucrătorilor în acest peisaj digital în continuă evoluție.

Asigurarea accesului egal la oportunități

Egalitatea de remunerare și echilibrul dintre viața profesională și cea privată

Egalitatea de remunerare pentru muncă egală este unul dintre principiile fondatoare ale UE, iar combaterea diferenței de remunerare între femei și bărbați este un obiectiv esențial al Strategiei privind egalitatea de gen 2020-2025. Prin normele UE privind transparența salarială, UE consolidează principiul egalității de remunerare pentru muncă egală între bărbați și femei.

UE sprijină și echilibrul dintre viața profesională și cea privată prin intermediul Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, care încurajează împărțirea egală a responsabilităților de îngrijire și de muncă între femei și bărbați, oferind totodată drepturi suplimentare, cum ar fi formulele flexibile de lucru.

4 luni
concediul minim pentru creșterea copilului per părinte
10 zile lucrătoare
concediul de paternitate în jurul nașterii unui copil
5 zile lucrătoare
concediu de îngrijitor pe an pentru toți lucrătorii

Sursa: Fișă informativă referitoare la noile drepturi privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată

Consolidarea securității și sănătății în muncă

Sănătatea și securitatea în muncă este unul dintre domeniile în care UE a avut cel mai mare impact; pentru o forță de muncă sustenabilă și sănătoasă sunt necesare condiții bune de muncă. Pentru prima dată, Comisia a adoptat, în Cadrul său strategic privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027, o abordare ambițioasă de tip „viziune zero” pentru a elimina complet decesul din cauze profesionale. Cadrul conține cinci propuneri de protejare a lucrătorilor împotriva cancerului profesional și a altor boli grave prin reducerea semnificativă a expunerii la locul de muncă, de exemplu, la azbest și plumb.

Summitul privind securitatea și sănătatea în muncă din mai 2023 a confirmat eficacitatea cadrului strategic al UE privind sănătatea și securitatea. În același timp însă, a identificat probleme din ce în ce mai îngrijorătoare care necesită o analiză suplimentară, cum ar fi riscurile psihosociale și deteriorarea sănătății mintale la locul de muncă, precum și efectele schimbărilor climatice.

Îmbunătățirea accesului la oportunități pentru persoanele cu handicap

În cadrul strategiei, în 2022 s-a adoptat un pachet privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap. Întrucât doar jumătate din cele 42,8 milioane de persoane cu handicap de vârstă activă din UE au un loc de muncă, astfel de inițiative sunt necesare pentru a le oferi orientări angajatorilor și autorităților publice și pentru a ajuta tot mai multe persoane cu handicap să intre pe piața muncii.

În urma propunerii Comisiei din septembrie 2023, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la introducerea unui card european standardizat pentru dizabilitate, precum și la consolidarea cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități. 

Combaterea sărăciei și crearea unei societăți mai incluzive

Un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă

Toată lumea merită să trăiască o viață demnă în toate etapele vieții. Sărăcia și excluziunea socială reprezintă obstacole în calea acestui drept, iar noi, ca societate, trebuie să găsim modalități de a le depăși. Aceasta înseamnă crearea unor plase de siguranță socială solide, care să ofere un sprijin adecvat pentru venit persoanelor care au o nevoie acută de acesta. Înseamnă, de asemenea, asigurarea unui acces efectiv la servicii de facilitare și la servicii esențiale și ajutarea celor care pot lucra să își găsească un loc de muncă. În ianuarie 2023, UE a adoptat o recomandare pentru a sprijini statele membre în atingerea acestor obiective.

Eradicarea fenomenului lipsei de adăpost

Accesul la locuințe la prețuri accesibile reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare în întreaga UE. La 21 iunie 2021, în cadrul unei conferințe la nivel înalt organizate la Lisabona, liderii europeni au lansat Platforma europeană pentru combaterea lipsei de adăpost și au semnat Declarația de la Lisabona privind combaterea lipsei de adăpost. Scopul imediat este de a colecta date și de a facilita schimbul de bune practici în vederea reducerii drastice a lipsei de adăpost.

Ruperea cercului vicios al sărăciei în rândul copiilor

Niciun copil nu ar trebui să trăiască în sărăcie în Europa. Pentru a se asigura că copiii expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială au acces efectiv la servicii esențiale, cum ar fi asistența medicală și educația, UE a adoptat Strategia UE privind drepturile copilului și Garanția europeană pentru copii.

Etapele următoare

Deși în ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în direcția creării unei Europe mai sociale, activitatea noastră nu s-a încheiat încă.

Pentru a ne asigura că ne menținem traiectoria, Comisia va revizui Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale în 2025. Revizuirea ne va permite să elaborăm următoarele măsuri pe care trebuie să le luăm pentru a ne atinge obiectivele pentru 2030 și pentru a pune pe deplin în aplicare principiile Pilonului european al drepturilor sociale.