O Europă socială puternică este fundamentul prosperității
Cetățenii și întreprinderile din UE pot prospera numai dacă economia funcționează în slujba lor. O Europă socială puternică este fundamentul prosperității și bunăstării, precum și al unei economii competitive și echitabile. Lucrătorii calificați, capabili să valorifice rezultatele inovării și să se adapteze la tranziția curată și la cea digitală, sunt esențiali în acest sens.
În ultimii patru ani, Uniunea Europeană s-a confruntat cu provocări fără precedent, care ne-au afectat profund locurile de muncă, educația, economia, sistemele de protecție socială și viața socială și au amplificat obstacolele și inegalitățile. În pofida șocurilor socioeconomice succesive, UE a rămas rezilientă. Datorită acțiunilor decisive ale UE și ale statelor sale membre, șomajul a scăzut până la un nivel record, în timp ce gradul de ocupare a forței de muncă a crescut.
Uniunea Europeană construiește o economie echitabilă și incluzivă, care oferă oportunități și răspunde nevoilor tuturor cetățenilor UE.
Construirea unei Europe mai echitabile
Pilonul european al drepturilor sociale se bazează pe 20 de principii și drepturi fundamentale, esențiale pentru asigurarea unor piețe ale muncii și a unor sisteme de protecție socială mai echitabile și mai funcționale. Planul său de acțiune, prezentat în 2021, a fost ceea ce ne-a ghidat în transformarea acestor principii în acțiuni concrete în beneficiul cetățenilor. Prioritățile acestuia sunt:
- crearea de locuri de muncă mai multe și de mai bună calitate
- să le permită oamenilor să își dezvolte competențele de care au nevoie pentru a reuși
- asigurarea accesului egal la oportunități
- combaterea sărăciei și crearea unei societăți mai incluzive
Pentru a obține în continuare rezultate concrete și durabile în beneficiul tuturor țărilor UE, Comisia a stabilit trei obiective-cheie principale pentru 2030:
Sursa: Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale
Liderii țărilor și guvernelor din UE s-au angajat să îndeplinească aceste trei obiective în cadrul Summitului social de la Porto din 2021. Fiecare țară din UE și-a prezentat contribuția națională la realizarea acestora.
Investiții în competențe și educație
Tranziția curată și cea digitală generează noi cerințe în materie de competențe în Europa. De exemplu, tranziția către o economie curată creează noi locuri de muncă în UE în sectoare precum energia eoliană și solară, vehiculele electrice și pompele de căldură.
Deținerea unei forțe de muncă cu competențe cerute pe piață este importantă pentru creșterea durabilă și competitivitatea pe termen lung.
Sursa: Anul european al competențelor – Date și cifre
Cu toate acestea, deficitul de forță de muncă și lacunele în materie de competențe rămân un motiv de îngrijorare. Deficitele sunt predominante în special în sectorul construcțiilor, al asistenței medicale, al științei, al tehnologiei, al ingineriei și al matematicii. Femeile sunt subreprezentate în profesiile și studiile din domeniul tehnologiei, doar 1 din 5 specialiști TIC și 1 din 3 absolvenți de științe, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) fiind femei.
Pentru a reduce aceste deficite și pentru a sprijini tranziția curată și cea digitală, 2023 a fost desemnat Anul european al competențelor. Măsurile luate capacitează forța de muncă și societatea prin acoperirea lacunelor în materie de competențe din Uniunea Europeană și prin stimularea agendei UE pentru competențe. De asemenea, ele ajută cetățenii să dobândească competențele adecvate pentru locuri de muncă de calitate și sprijină întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), în reducerea deficitului de competențe.
Un element esențial al Anului european al competențelor este planul de acțiune pentru combaterea deficitului de forță de muncă și de competențe, prezentat de Comisie în martie 2024. Planul stabilește măsuri-cheie în cinci domenii de acțiune pe care UE, statele membre și partenerii sociali ar trebui să le ia pe termen scurt și mediu.
În februarie 2019, Renata a decis să își schimbe complet viața. După 13 ani într-un post în care nu avea șanse de promovare, a decis să urmeze o nouă carieră: „Îmi doream să lucrez în domeniul medical; însă, având studii economice, mă gândeam că este prea târziu să îmi schimb parcursul profesional””.
În ciuda îndoielilor pe care le-a avut la început, Renata s-a înscris în programul de stagii de îngrijire socială și comunitară, în cadrul căruia a urmat o pregătire specifică locului de muncă. În timpul formării sale, a terminat un stagiu la Spitalul St. James din Dublin, unde i s-a oferit locul de muncă la care visase, corespunzător noilor competențe și cunoștințe dobândite.
Toți cetățenii din Europa ar trebui să poată valorifica dreptul la formare și la învățare pe tot parcursul vieții, indiferent dacă locuiesc în orașe, la țară sau în zone îndepărtate. Întreprinderile au nevoie de lucrători care dețin competențele necesare pentru a gestiona tranziția verde și pe cea digitală, iar oamenii trebuie să poată beneficia de educația și de formarea corespunzătoare pentru reușita în viață.
Pentru a răspunde nevoilor în materie de competențe și educație, Comisia a introdus:
Găsirea de oportunități de angajare pentru tineri
Tinerii întâmpină adesea dificultăți în a-și găsi primul loc de muncă. UE îi ajută să obțină locuri de muncă de calitate prin finanțare și inițiative, inclusiv prin Garanția pentru tineret consolidată, în cadrul pachetului de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Începând din 2013, aproximativ 50 de milioane de tineri din cadrul programelor Garanției pentru tineret au ocupat locuri de muncă și au urmat ucenicii, stagii și programe de educație și formare continuă.
Crearea de locuri de muncă mai multe și de mai bună calitate
Sprijinirea cetățenilor și a întreprinderilor în timpul pandemiei
Pandemia mondială a avut un impact puternic asupra oamenilor, a societății și a economiei noastre. Comisia a intervenit imediat prin măsuri și inițiative economice de urgență menite să ajute lucrătorii și angajatorii în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a mobilizat finanțare din partea UE. Ea a instituit Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă și întreprinderile și pentru a-i proteja pe cetățeni în fața riscului de șomaj și de pierdere a veniturilor.
Datorită SURE:
Sursa: Instrumentul SURE
Inițiative precum SURE au fost esențiale pentru reducerea impactului economic și social negativ al pandemiei, pentru protejarea eficace a aproximativ 1,5 milioane de persoane împotriva șomajului în 2020 și pentru consolidarea rezilienței UE în fața unor crize fără precedent.
Cum beneficiază cetățenii și întreprinderile de finanțare din partea UE
NextGenerationEU și Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) se află în centrul bugetului UE, fiind o mărturie a modului în care cheltuielile UE aduc beneficii întregii Uniuni Europene. Aceste fonduri stimulează o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă prin sprijinirea spiritului antreprenorial, a competitivității și a industrializării.
Bugetul UE contribuie la crearea de locuri de muncă și sprijină proiecte în mai multe domenii, inclusiv sănătatea, educația, transporturile și infrastructura energetică. De exemplu, se preconizează că programele politicii de coeziune a UE vor crea 1,3 milioane de locuri de muncă suplimentare în UE până în 2027. Fondul social european Plus (FSE+) este instrumentul principal al UE pentru investițiile în capitalul uman, pentru construirea unei Europe mai sociale și mai incluzive și pentru promovarea Pilonului european al drepturilor sociale. El contribuie la conturarea politicilor legate de ocuparea forței de muncă, aspecte sociale, educație și competențe în întreaga UE și la reducerea disparităților sociale și economice dintre statele membre și dintre regiuni.
Finanțarea UE este disponibilă prin diverse programe de finanțare, inclusiv InvestEU, care promovează investițiile durabile, inovarea și crearea de locuri de muncă. Întreprinderile și proiectele mici pot avea acces la oportunități de investiții prin intermediul Portalului InvestEU. Numeroase întreprinderi din Uniunea Europeană au primit deja finanțare.
Salarii minime adecvate în UE
Comisia promovează salarii echitabile și decente pentru toți lucrătorii din UE. În octombrie 2022, UE a adoptat o directivă care stabilește un cadru pentru a asigura salarii minime adecvate în întreaga UE, promovând în același timp negocierile colective și dialogul social. Salariile decente sunt esențiale pentru a oferi condiții de muncă și de viață corespunzătoare lucrătorilor și familiilor acestora, dar și pentru a construi economii echitabile și reziliente și a sprijini o creștere incluzivă.
Îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platformele digitale
Orice persoană care lucrează în UE ar trebui să se bucure de drepturile lucrătorilor și de prestațiile sociale la care are dreptul. În decembrie 2021, Comisia a propus o directivă pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale. Aceste noi măsuri vor contribui la stabilirea corectă a statutului profesional al persoanelor care lucrează pentru platforme, permițându-le să beneficieze de drepturile lucrătorilor care le revin. În plus, utilizarea algoritmilor în gestionarea resurselor umane va fi reglementată și va deveni mai transparentă pentru a garanta că lucrătorii sunt informați cu privire la utilizarea sistemelor automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor în ceea ce privește recrutarea, condițiile de muncă și veniturile pe care le obțin.
Prin aceste noi norme, UE acordă prioritate echității, responsabilității și protejării drepturilor lucrătorilor în acest peisaj digital în continuă evoluție.
La 31 ianuarie 2024, Comisia Europeană, Președinția belgiană a Consiliului UE și partenerii sociali europeni au semnat o declarație la summitul partenerilor sociali de la Val Duchesse, angajându-se să consolideze dialogul social în UE.
Împreună, urmăresc să abordeze provocările-cheie din economiile noastre și de pe piețele forței de muncă, punând accentul pe reducerea deficitului de forță de muncă și de competențe. Printre angajamentele lor se numără îmbunătățirea condițiilor de muncă, aducerea unui număr mai mare de persoane pe piața forței de muncă și facilitarea recunoașterii calificărilor.
Asigurarea accesului egal la oportunități
Egalitatea de remunerare și echilibrul dintre viața profesională și cea privată
Egalitatea de remunerare pentru muncă egală este unul dintre principiile fondatoare ale UE, iar combaterea diferenței de remunerare între femei și bărbați este un obiectiv esențial al Strategiei privind egalitatea de gen 2020-2025. Prin normele UE privind transparența salarială, UE consolidează principiul egalității de remunerare pentru muncă egală între bărbați și femei.
UE sprijină și echilibrul dintre viața profesională și cea privată prin intermediul Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, care încurajează împărțirea egală a responsabilităților de îngrijire și de muncă între femei și bărbați, oferind totodată drepturi suplimentare, cum ar fi formulele flexibile de lucru.
Consolidarea securității și sănătății în muncă
Sănătatea și securitatea în muncă este unul dintre domeniile în care UE a avut cel mai mare impact; pentru o forță de muncă sustenabilă și sănătoasă sunt necesare condiții bune de muncă. Pentru prima dată, Comisia a adoptat, în Cadrul său strategic privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027, o abordare ambițioasă de tip „viziune zero” pentru a elimina complet decesul din cauze profesionale. Cadrul conține cinci propuneri de protejare a lucrătorilor împotriva cancerului profesional și a altor boli grave prin reducerea semnificativă a expunerii la locul de muncă, de exemplu, la azbest și plumb.
Summitul privind securitatea și sănătatea în muncă din mai 2023 a confirmat eficacitatea cadrului strategic al UE privind sănătatea și securitatea. În același timp însă, a identificat probleme din ce în ce mai îngrijorătoare care necesită o analiză suplimentară, cum ar fi riscurile psihosociale și deteriorarea sănătății mintale la locul de muncă, precum și efectele schimbărilor climatice.
Îmbunătățirea accesului la oportunități pentru persoanele cu handicap
Aproximativ 87 de milioane de persoane din UE trăiesc cu o anumită formă de handicap. Persoanele cu handicap se confruntă cu obstacole importante în sectoare precum educația, formarea, ocuparea forței de muncă, protecția socială, locuințele și sănătatea. Deși UE a contribuit în mod semnificativ la îmbunătățirea accesibilității, sunt necesare progrese suplimentare. Pentru a spori egalitatea de șanse în UE, Comisia a adoptat o nouă Strategie privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030. Această strategie ține seama de diversitatea persoanelor cu handicap și depune eforturi pentru a le permite persoanelor cu handicap să participe pe deplin în societate și în economie.
În cadrul strategiei, în 2022 s-a adoptat un pachet privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap. Întrucât doar jumătate din cele 42,8 milioane de persoane cu handicap de vârstă activă din UE au un loc de muncă, astfel de inițiative sunt necesare pentru a le oferi orientări angajatorilor și autorităților publice și pentru a ajuta tot mai multe persoane cu handicap să intre pe piața muncii.
În urma propunerii Comisiei din septembrie 2023, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la introducerea unui card european standardizat pentru dizabilitate, precum și la consolidarea cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități.
Combaterea sărăciei și crearea unei societăți mai incluzive
Un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă
Toată lumea merită să trăiască o viață demnă în toate etapele vieții. Sărăcia și excluziunea socială reprezintă obstacole în calea acestui drept, iar noi, ca societate, trebuie să găsim modalități de a le depăși. Aceasta înseamnă crearea unor plase de siguranță socială solide, care să ofere un sprijin adecvat pentru venit persoanelor care au o nevoie acută de acesta. Înseamnă, de asemenea, asigurarea unui acces efectiv la servicii de facilitare și la servicii esențiale și ajutarea celor care pot lucra să își găsească un loc de muncă. În ianuarie 2023, UE a adoptat o recomandare pentru a sprijini statele membre în atingerea acestor obiective.
Eradicarea fenomenului lipsei de adăpost
Accesul la locuințe la prețuri accesibile reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare în întreaga UE. La 21 iunie 2021, în cadrul unei conferințe la nivel înalt organizate la Lisabona, liderii europeni au lansat Platforma europeană pentru combaterea lipsei de adăpost și au semnat Declarația de la Lisabona privind combaterea lipsei de adăpost. Scopul imediat este de a colecta date și de a facilita schimbul de bune practici în vederea reducerii drastice a lipsei de adăpost.
Ruperea cercului vicios al sărăciei în rândul copiilor
Niciun copil nu ar trebui să trăiască în sărăcie în Europa. Pentru a se asigura că copiii expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială au acces efectiv la servicii esențiale, cum ar fi asistența medicală și educația, UE a adoptat Strategia UE privind drepturile copilului și Garanția europeană pentru copii.
Garanția europeană pentru copii urmărește să întrerupă ciclul sărăciei și excluziunii sociale de la o generație la alta. Aceasta se va asigura că statele membre garantează accesul liber și efectiv al copiilor aflați în dificultate la:
- educație și îngrijire timpurie
- educație și activități școlare
- cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală
- asistență medicală
Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) sprijină familiile vulnerabile din Irlanda prin intermediul inițiativei „School Stationery Kits”.
Până în prezent, peste 120 000 de truse de papetărie școlare au fost distribuite copiilor beneficiari ai ajutorului alimentar FEAD, solicitanților de azil (ca parte a Programului internațional de protecție a refugiaților) și celor aflați în cazare de urgență din motive de lipsă de adăpost. În 2020, domeniul de aplicare al inițiativei a fost extins pentru a asigura sprijin pentru familiile de romi și de nomazi, precum și pentru unele dintre școlile cele mai defavorizate din orașul Dublin.
Etapele următoare
Deși în ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în direcția creării unei Europe mai sociale, activitatea noastră nu s-a încheiat încă.
Pentru a ne asigura că ne menținem traiectoria, Comisia va revizui Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale în 2025. Revizuirea ne va permite să elaborăm următoarele măsuri pe care trebuie să le luăm pentru a ne atinge obiectivele pentru 2030 și pentru a pune pe deplin în aplicare principiile Pilonului european al drepturilor sociale.