Pandemia de COVID-19 a fost însoțită de un val masiv de informații false și înșelătoare și de tentative ale unor actori străini de a influența dezbaterile interne din UE, alimentate din plin de temerile elementare ale oamenilor și de rapiditatea cu care au circulat și au evoluat informațiile. Informațiile înșelătoare pe teme de sănătate, afirmațiile false, teoriile conspirației și frauda în domeniul protecției consumatorilor pun în pericol sănătatea publică.

Uniunea Europeană și statele sale membre sunt hotărâte să combată acțiunile derulate de cei care încearcă să exploateze criza și pun viața cetățenilor în pericol sau care difuzează materiale de propagandă ori incită la ură. Pornind de la planul de acțiune din 2018 privind combaterea dezinformării, acest demers necesită acțiuni mai bine coordonate, în conformitate cu valorile noastre democratice.

Într-o comunicare comună, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant propun cinci acțiuni concrete pentru crearea unei Uniuni Europene mai puternice și mai reziliente. Acestea vor fi integrate în activitatea viitoare a UE în materie de combatere a discriminării, în special în planul european de acțiune privind democrația și în actul legislativ privind serviciile digitale.

Criza a devenit o ocazie de testare care arată modul în care UE și societățile sale democratice abordează provocarea reprezentată de dezinformare. Pentru o Uniune mai puternică și mai rezilientă, sunt esențiale câteva aspecte.

Înțelegere

Discursul fals sau înșelător se prezintă sub diferite forme, care necesită reacții diferite.

• conținut nociv, deși nu neapărat ilegal conform definiției date de lege
• conținut care variază de la dezinformare (definită ca intenționată) la informare incorectă
• conținut care include informații înșelătoare cu privire la sănătate, fraude în domeniul protecției consumatorilor, discursuri ilegale de incitare la ură, precum și operațiuni specifice de influențare derulate de actori străini
• conținut al cărui scop poate varia de la câștig economic (fraude online), care cauzează prejudicii publice, la motivații politice
• actori străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, s-au implicat în operațiuni specifice de influențare și în campanii de dezinformare în UE, în vecinătatea sa și la nivel global.

Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) vor continua să monitorizeze discursurile false sau înșelătoare și operațiunile de influențare derulate de actori străini.

Comunicare

Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă vor continua să investească în îmbunătățirea capacităților lor de comunicare strategică.

Comisia a lansat un site privind reacția la coronavirus, care oferă informații în timp real despre virus și despre măsurile luate de UE. O secțiune dedicată dezinformării legate de coronavirus prezintă, în toate limbile oficiale ale UE, obiecții comune cu privire la miturile cele mai proeminente construite în jurul pandemiei.

Comisia promovează conținutul furnizat de Organizația Mondială a Sănătății, de autoritățile naționale din domeniul sănătății și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.

SEAE, împreună cu Comisia, va implementa și va consolida în continuare comunicarea strategică și diplomația publică în vecinătatea imediată a UE și în întreaga lume.

Reprezentanțele Comisiei din statele membre vor continua să promoveze informații bazate pe fapte, adaptate la situația locală.

Cooperare

Acest lucru se realizează prin utilizarea unor canale specifice, cum ar fi sistemul de alertă rapidă. Va fi creată o secțiune specială menită să faciliteze schimbul de materiale de comunicare cu privire la coronavirus între instituțiile UE și statele membre. Comisia va consolida și mai mult cooperarea cu Parlamentul European.

Consolidarea cooperării cu partenerii internaționali, inclusiv cu OMS, cu Mecanismul de reacție rapidă al G7 sau cu NATO.

De asemenea, UE va spori sprijinul și asistența acordată actorilor din cadrul societății civile și mass-mediei independente din țările terțe, inclusiv cele din vecinătatea Uniunii.

Colaborarea cu platformele și cu rețeaua de cooperare în materie de protecție a consumatorilor, prin examinarea și eliminarea produselor prea scumpe, ineficiente sau potențial periculoase.

Rezultatele colaborării cu platformele online

La 16 iunie 2022, a fost publicată o nouă versiune a Codului de bune practici privind combaterea dezinformării. Acest nou cod stabilește angajamente ample și precise din partea platformelor și a industriei de profil de a combate dezinformarea, marcând astfel un nou pas important către un mediu online mai transparent, mai sigur și mai demn de încredere. Acesta ar urma să devină recunoscut ca un cod de conduită în temeiul actului legislativ privind serviciile digitale.

Printre cei 34 de semnatari se numără platforme online importante, în special Meta, Google, Twitter, TikTok și Microsoft, precum și diverși alți actori, cum ar fi platforme mai mici sau specializate, sectorul anunțurilor publicitare online, companii din domeniul tehnologiei publicității, verificatori ai veridicității informațiilor, organizații ale societății civile, precum și alți actori care furnizează expertiză și soluții specifice de combatere a dezinformării.

Consolidarea Codului UE de bune practici privind combaterea dezinformării

Semnatarii codului sunt încurajați să raporteze lunar cu privire la acțiunile lor de combatere a dezinformării legate de coronavirus. Citiți cele mai recente rapoarte.

Exemple:

• În martie și aprilie, Twitter a suspendat 527 de conturi care au încălcat politica sa referitoare la informațiile înșelătoare privind COVID-19.
• TikTok a raportat că tendința deja observată în februarie este încă vizibilă în datele din martie-aprilie, și anume o scădere la nivelul tuturor indicatorilor, care coincide cu ridicarea restricțiilor în multe țări din UE.
• La 4 mai, Google a publicat raportul privind siguranța publicității din 2021, referitor la eforturile de prevenire a utilizării răuvoitoare a platformelor de anunțuri publicitare ale Google, care confirmă o scădere la nivel mondial a numărului de anunțuri publicitare legate de COVID-19. În ceea ce privește lunile martie și aprilie, se raportează că au fost blocate 33 882 679 (+267 048) de anunțuri publicitare legate de coronavirus.
• Meta indică faptul că Centrul de informare privind COVID-19 al Facebook a avut 3,1 milioane de vizitatori în martie și peste 2 milioane în aprilie, ceea ce înseamnă o scădere cu aproape 21,8 milioane de vizitatori în comparație cu lunile ianuarie și februarie.
• Microsoft raportează o scădere semnificativă a numărului de vizitatori pe site-ul Bing COVID-19, și anume 1 795 676 de accesări, ceea ce înseamnă cu 1 220 020 mai puțin în martie și aprilie față de perioada anterioară de raportare. Microsoft Advertising continuă să aplice politicile în vigoare, reușind astfel să blocheze un total de 9 022 800 (+ 8 200 933) de anunțuri publicitare adresate piețelor europene, inclusiv conținut legat de vaccinuri.

Verificarea factuală

UE și-a intensificat eforturile de sprijinire a verificatorilor veridicității informațiilor și a cercetătorilor europeni din domeniul dezinformării. Observatorul european al mass-mediei digitale, recent înființat, va contribui la o mai bună înțelegere a dezinformării – actori relevanți, vectori, instrumente, metode, dinamici de diseminare, obiective prioritare, impact asupra societății. Observatorul european al mass-mediei digitale își propune să devină centrul european pentru combaterea dezinformării online. Alte exemple de proiecte finanțate de UE care abordează dezinformarea sunt PROVENANCE, SocialTruth, EUNOMIA și WeVerify.

Împreună cu autoritățile de protecție a consumatorilor, Comisia colaborează cu platformele online care participă la dialogul structurat pe tema combaterii înșelăciunilor din mediul online legate de pandemia de COVID-19. Comisia și Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor intră periodic în contact cu cele 11 platforme online majore: Allegro, Amazon, Alibaba/AliExpress, CDiscount, Ebay, Facebook, Google, Microsoft/Bing, Rakuten, Verizon Media/Yahoo și Wish pentru a discuta noi tendințe și practici comerciale legate de pandemie. Ca urmare, platformele online au raportat eliminarea a sute de milioane de oferte și reclame ilegale și au confirmat scăderea constantă a anunțurilor noi legate de coronavirus.

La 2 martie 2021, Comisia a publicat raportul său anualreferitor laSafety Gate, sistemul UE de alertă rapidă care contribuie la eliminarea de pe piață a produselor nealimentare periculoase. Constatările raportului arată un număr record de 5 377 de acțiuni întreprinse de autorități în 2020, comparativ cu 4 477 în 2019. 9 % dintre acestea se referă la produse comercializate în contextul pandemiei de COVID-19 – măști de față ineficiente, dezinfectanți toxici, lămpi cu ultraviolete utilizate ca dezinfectanți.

Abordarea UE în materie de combatere a dezinformării se bazează pe respectarea drepturilor fundamentale. Coronavirusul nu poate fi folosit ca pretext pentru a submina libertatea de exprimare, pentru a reduce responsabilitatea autorităților publice sau pentru a limita în mod nejustificat accesul la informații și transparența. Criza a scos în evidență rolul esențial pe care le-au jucat jurnaliștii care le oferă cetățenilor informații fiabile și verificate, contribuind astfel la salvarea de vieți.

Comisia a monitorizat îndeaproape impactul măsurilor de urgență luate de statele membre asupra legislației și valorilor UE și va continua să facă acest lucru până la eliminarea treptată a tuturor acestor măsuri.

Comisia invită statele membre să își intensifice eforturile pentru a se asigura că jurnaliștii lucrează într-un mediu sigur și în condiții adecvate și să valorifice la maximum măsurile UE privind redresarea și răspunsul economic la criza provocată de coronavirus pentru a sprijini presa, respectându-i, în același timp, independența

UE va consolida în continuare sprijinul acordat societății civile, mass-mediei independente și jurnaliștilor din întreaga lume și își va intensifica acțiunile menite să asigure o mai bună protecție a libertății de exprimare și să creeze un mediu mai sigur pentru presă.

UE trebuie să ajute cetățenii să-și dezvolte gândirea critică, să crească nivelul de conștientizare și să sporească reziliența societății.

Uniunea va difuza cele mai bune practici privind măsurile de consolidare a rezilienței în contextul pandemiei de COVID-19.

Comisia va sprijini și va promova competențele digitale, gândirea critică și proiectele de alfabetizare mediatică, precum și organizațiile societății civile. Va consolida coordonarea între instituții, rețele și statele membre pentru a le ajuta să facă schimb de materiale de sensibilizare și de bune practici. Comisia va acorda o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, în special copiilor și tinerilor, care se confruntă cu un risc mai mare de a fi induși în eroare.