În contextul actualizării Strategiei industriale, Comisia Europeană a analizat minuțios o serie de domenii care pot fi considerate strategice pentru interesele Europei. Aceste bilanțuri evaluează natura posibilelor dependențe strategice, impactul acestora, precum și răspunsurile politice relevante. Unele dintre acestea din urmă au demarat deja. Evaluările în cauză nu trebuie considerate ca fiind o analiză exhaustivă a tuturor dependențelor strategice posibile ale UE, ci mai degrabă un prim pas care ia în calcul o serie de domenii importante.
Metalele și mineralele fac parte din viața noastră de zi cu zi. Pe măsură ce industria europeană avansează către neutralitatea climatică, dependența de combustibilii fosili riscă să fie înlocuită cu dependența de materii prime neenergetice. Accesul la resurse este fundamental pentru întreaga industrie a UE și este esențial pentru ambiția Europei de a realiza obiectivele Pactului verde și de a transforma digital economia Uniunii.
UE nu produce toate materiile prime necesare pentru a răspunde cererii. Pentru a avea acces la acestea, industria sa are de făcut față concurenței de pe piața mondială a materiilor prime.
În lista materiilor prime critice pe 2020, Comisia a identificat 30 din acestea. Este vorba de materii prime foarte importante din punct de vedere economic și care prezintă un risc ridicat de probleme cu aprovizionarea.
Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea magneților care deplasează automobilele electrice și permit funcționarea turbinelor eoliene
Galiul și indiul fac parte din tehnologia diodelor luminiscente (LED) din lămpi.
Semiconductorii au în componența lor siliciu metalic
Pilele cu hidrogen și electrolizoarele au nevoie de metale din grupa platinei
Mai multe sectoare și tehnologii strategice se bazează pe accesul la materiile prime critice
Aprovizionarea mondială cu anumite materii prime este foarte concentrată în anumite țări
- 98 % din pământurile rare cu care se aprovizionează UE provin din China
- 98 % din boratul utilizat în UE provine din Turcia
- 71 % din platina de care are nevoie UE provine din Africa de Sud
- UE se aprovizionează cu hafniu și stronțiu apelând la întreprinderi individuale
Peste 70 % din producția mondială de cobalt, pământuri rare și tungsten face obiectul unor restricții la export.
Cererea de materii prime esențiale în domeniul surselor regenerabile de energie și al e-mobilității va crește de mai multe ori între 2030 și 2050
În Planul său de acțiune din 2020 privind materiile prime critice, UE a stabilit diverse măsuri în sprijinul dezvoltării unui lanț rezilient de aprovizionare cu materii prime. Pentru a garanta securitatea resurselor este nevoie de o diversificare a ofertei, atât din surse primare, cât și din surse secundare, de reducerea dependențelor și de îmbunătățirea eficienței utilizării și a circularității resurselor, inclusiv de proiectare durabilă a produselor. Printre acțiunile-cheie întreprinse de Comisie se numără:
Alianța europeană pentru materii prime
Înființată în 2020, Alianța își propune să construiască un lanț rezilient de aprovizionare cu materii prime, cu accent special pe cele necesare magneților din pământuri rare și motoarelor. În acest scop, Alianța a identificat deja proiecte de investiții propuse de statele membre și de industrie pentru a sprijini creșterea producției UE de magneți din pământuri rare.
Alte acțiuni de sprijinire a proiectelor privind materiile prime
- Două proiecte importante de interes european comun (PIIEC) privind lanțul valoric al bateriilor
- Oportunități de investiții în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
- 300 de milioane EUR pentru cercetarea și inovarea în domeniul materiilor prime în cadrul programului Orizont Europa
- Parteneriate internaționale strategice pentru a asigura o aprovizionare diversificată și durabilă cu materii prime critice
- Sprijinirea modelului de afaceri „produs ca serviciu” pentru a stimula reciclarea și reutilizarea materiilor prime
- Urmărirea materiilor prime prin tehnologie, cerințe armonizate în materie de date
- Îmbunătățirea procesului de autorizare pentru a asigura previzibilitatea și a menține standarde de mediu ridicate
- Elaborarea de principii pentru materii prime durabile în UE
Medicamentele sunt esențiale pentru societate. Ele oferă opțiuni terapeutice pentru diagnosticarea, tratarea și prevenirea bolilor și sunt importante pentru abordarea amenințărilor la adresa sănătății publice, inclusiv a pandemiei de COVID-19 și a altor pandemii potențiale. În acest context, este esențial să se asigure accesul cetățenilor la medicamente sigure, eficace și de înaltă calitate, la un preț accesibil. Cu toate acestea, analiza noastră arată că în cazul unor factori de producție și al unor produse din ecosistemul sanitar, UE pare să fie dependentă de lanțuri de aprovizionare străine.
Fiind foarte complexe, lanțurile de aprovizionare cu produse farmaceutice se pot confrunta cu posibile perturbări atât în interiorul, cât și în afara UE. Poate fi vorba de dispute comerciale, atacuri cibernetice, stocare necoordonată, restricții la export, perturbări ale logisticii, închiderea unor amplasamente, accidente pe teren sau nerespectarea bunelor practici de fabricație (BPF).
Lanțul de aprovizionare cu produse farmaceutice a devenit unul dintre cele mai integrate lanțuri de aprovizionare din lume. Există, în mod special, o mare concentrare regională în producția de principii active generice. În plus, există și o tendință de creștere a concentrării producției de principii active generice în India și China.
Ponderea valorii globale a producției de principii active generice (2015)
- 66 % în Asia-Pacific (India și China)
- 24 % în UE
- 3 % în America de Nord
- 7% în restul lumii
UE dispune de o capacitate de producție solidă. Cu toate acestea, nu este suficient de clar în ce măsură UE se bazează pe capacitățile din țări terțe în ceea ce privește procesele și factorii de producție necesari pentru fabricarea principiilor active. Este esențial să se determine produsele critice, relevante din punctul de vedere al sănătății publice, pentru care UE nu dispune de o capacitate suficientă de producție. Pentru a aborda acest aspect, Comisia a instituit următoarea inițiativă:
Dialog structurat privind siguranța aprovizionării cu medicamente
După cum a anunțat în Strategia farmaceutică pentru Europa, Comisia Europeană a inițiat un dialog structurat cu actorii publici și privați relevanți ai lanțului de aprovizionare cu produse farmaceutice, urmărind:
- în primul rând, să dobândească o mai bună înțelegere a vulnerabilităților și a dependențelor potențiale și
- în al doilea rând, să ia măsuri pentru a consolida reziliența lanțurilor de aprovizionare cu produse farmaceutice și pentru a asigura siguranța aprovizionării cu medicamente pentru pacienții din UE
Bateriile sunt foarte importante pentru transformarea ecologică și digitală a UE. Ele sunt esențiale pentru realizarea obiectivului ambițios al Pactului verde european, acela ca UE să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. De asemenea, ajută companiile să devină lideri mondiali în domeniul produselor și tehnologiilor curate. Bateriile sunt deosebit de importante pentru producția de vehicule electrice. Ele sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru stocarea energiei și în alte aplicații industriale, cum ar fi utilajele, uneltele electrice sau motostivuitoarele.
Deși există diferite tehnologii pentru baterii, Li-ion este o componentă-cheie pentru multe tipuri de baterii datorită performanței sale superioare, comparativ cu diferite alte tehnologii consacrate și cu vechime în domeniu.
Capacitatea globală de producție de celule de baterii Li-ion în 2018
Factori favorizanți pentru creșterea capacității de producție
| Bateriile Li-ion pot stoca acum cu 300 % mai multă energie comparativ cu 1991 | Costuri în scădere (1100 USD/kWh în 2010 -> 156 USD/kWh în 2019) |
|---|---|---|
 | Se estimează că cererea globală va crește la 4 000 GWh până în 2040, de la 90 GWh (GWh) în 2016 | Se preconizează că cererea europeană va ajunge la 400 GWh până în 2028 |
Aspecte-cheie
UE produce doar 1 % din totalul materiilor prime pentru baterii. Pentru a acoperi nevoile sectorului mobilității și al stocării energiei, UE are nevoie de:
- de 7-18 ori mai mult litiu până în 2030
- de 2-5 ori mai mult cobalt până în 2030
- de 16-57 ori mai mult litiu până în 2050
- de 3-15 ori mai mult cobalt până în 2050
- 84 % din materialele și componentele prelucrate provin din Asia
- 8-9 % din materialele și componentele prelucrate provin din UE
- Au fost anunțate mai multe investiții în materialele pentru baterii în UE, dar acestea nu sunt suficiente
Având în vedere importanța bateriilor Li-ion, Comisia a adoptat un plan de acțiune strategic pentru dezvoltarea unui lanț valoric european. În consecință, în ultimii ani au fost mobilizate investiții publice și private la scară largă, prin intermediul următoarelor inițiative:
Alianța europeană pentru baterii
Alianța europeană pentru baterii, lansată în 2017, sprijină dezvoltarea unui lanț valoric al bateriilor inovator, competitiv și durabil în Europa. Ea contribuie, în special, la abordarea lipsei capacității de producție a bateriilor în UE. Rezultatele pe care se speră că le va obține sunt:
- Construirea a cel puțin 15 gigafabrici în UE până în 2025
- Furnizarea de celule de baterii, până în 2025, pentru 6 milioane de autoturisme electrice (360 GWh)
Europa ar putea deveni al doilea cel mai mare producător de celule cu litiu-ion până în 2024. Cota noastră din capacitatea de producție la nivel mondial poate crește la 14,7 % până în 2024 și la 16,6 % până în 2029, comparativ cu 5,9 % în 2019.
Investiții totale
 Electromobilitate | Investiții în valoare de 60 miliarde EUR în lanțul valoric al mobilității electrice din Europa numai în 2019, în principal private | = De 3,5 ori mai mult decât China |
 Cercetare | Aproximativ 270 de milioane EUR din programele de cercetare ale UE în perioada 2019-2020 | A fost propusă alocarea a 925 de milioane EUR noului Parteneriat european pentru un lanț valoric industrial al bateriilor în cadrul programului Orizont Europa |
 Proiectele importante de interes european comun (PIIEC) | Primele granturi PIIEC: ajutor de stat în valoare de 3,2 miliarde EUR, care se preconizează că va mobiliza investiții suplimentare în valoare de 5 miliarde EUR din sectorul privat | A doua rundă de granturi PIIEC: 2,9 miliarde EUR sub formă de ajutoare de stat, care se estimează că vor mobiliza investiții suplimentare în valoare de 9 miliarde EUR din sectorul privat |
Alte inițiative în curs
- Este probabil ca noul cadru legislativ privind bateriile să intre în vigoare în 2022
- Consolidarea rezilienței lanțurilor valorice ale materiilor prime critice ale UE
- Asigurarea unei puneri în aplicare eficiente a finanțării cercetării în domeniul bateriilor în cadrul programului Orizont Europa
- Formarea unei forțe de muncă europene competente în domeniul bateriilor
Hidrogenul din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon va fi esențial pentru abordarea provocărilor critice legate de decarbonizare și de competitivitatea industriei UE. UE este lider tehnologic în mai multe tehnologii pe bază de hidrogen curat, jumătate dintre producătorii de electrolizoare fiind europeni. Cu toate acestea, UE depinde de importurile de materii prime pentru componentele esențiale, precum și de aprovizionarea cu energie din surse regenerabile.
Hidrogenul are o gamă largă de aplicații în diverse ecosisteme, cum ar fi industria chimică și industria de rafinare, dar și în mobilitatea, stocarea energiei și încălzire. El are un conținut energetic ridicat pe unitate de masă, ceea ce îl face să fie potrivit, de exemplu, pentru transporturile grele. Însă mai întâi trebuie „extras” fie din gaze naturale, fie prin electroliza apei, ceea ce costă energie.
Creșterea capacității electrolizoarelor pe bază de energie electrică din surse regenerabile
Calea către un ecosistem european bazat pe hidrogen, pas cu pas
- De acum până în 2024
Vom sprijini instalarea în UE a unor electrolizoare cu o capacitate de minimum 6GW pentru producerea de hidrogen din surse regenerabile, precum și producerea a până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
- 2025-2030
Hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu electrolizoare pentru producerea de hidrogen din surse regenerabile cu o capacitate de cel puțin 40GW și cu o producție de până la 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile în UE.
- 2030
Începând din 2030, hidrogenul din surse regenerabile va fi utilizat pe scară largă în toate sectoarele greu de decarbonizat.
Pentru decarbonizarea unor sectoare majore (de exemplu, industria siderurgică, industria chimică sau transporturile grele), este necesară o aprovizionare cu hidrogen curat fiabilă și în cantități mari. Lipsa aprovizionării cu hidrogen din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon pe termen scurt și lipsa infrastructurii ar putea întârzia deciziile de investiții din aval.
- Constituirea, până în 2030, a unei rețele cu o capacitate de producție de energie solară și eoliană de 80 până la 120 GW, de care va fi nevoie pentru a acoperi necesarul de energie electrică
UE depinde de importurile de materii prime pentru componente-cheie (cum ar fi electrolizoarele și pilele de combustie) necesare unei economii bazate pe hidrogen.
- Pentru producerea pilelor de combustie, a electrolizoarelor și a tehnologiilor de stocare a hidrogenului este nevoie de aproximativ 30 de materii prime. 13 dintre acestea fac parte din categoria materiilor prime critice.
- Alianța europeană pentru hidrogen: Comisia a instituit Alianța europeană pentru hidrogen curat, după cum anunțase la adoptarea Strategiei industriale, în martie 2020. În prezent este în curs de dezvoltare un portal de investiții și proiecte destinat punerii în aplicare a Strategiei UE privind hidrogenul.
- Fonduri UE. Mai multe programe pot contribui la dezvoltarea unui lanț valoric al hidrogenului, printre care viitorul Parteneriat pentru hidrogen curat din cadrul programului Orizont Europa, Fondul pentru inovare, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul pentru o tranziție justă.
- Proiecte PIIEC. Mai multe state membre sunt în discuții cu privire la conceperea unuia sau mai multor proiecte PIIEC potențiale.
- Cooperarea cu țările terțe. Cooperarea la nivel mondial în materie de cercetare și dezvoltare și pentru definirea hidrogenului curat și a standardelor aferente va fi esențială pentru a determina apariția unei piețe mondiale a hidrogenului, bazată pe norme.
- Dependențele. Sunt în curs de aplicare diferite măsuri în domeniul materiilor prime prevăzute de planul de acțiune privind materiile prime și de Alianța europeană pentru materii prime pentru a limita dependențele legate de pilele de combustie și de electrolizoare.
Semiconductorii permit funcționarea dispozitivelor și a serviciilor inteligente pe care le folosim zi de zi. Aceștia le permit principalelor sectoare să inoveze și să concureze la nivel mondial, astfel încât Europa să poată proiecta și produce cele mai puternice procesoare. Cu toate acestea, capacitatea de producție limitată, costurile ridicate de intrare pe piață și lipsa unor condiții de concurență echitabile amenință capacitatea UE de a valorifica pe deplin oportunitățile oferite de transformarea digitală.
Penuria recentă cu care se confruntă industria autovehiculelor ilustrează provocările cărora trebuie să le facă față UE. Cipurile semiconductoare sunt componentele de bază ale tuturor produselor și serviciilor digitale. Ele sunt integrate în autoturisme, aeronave, echipamente medicale, telefoane mobile, rețele și supercalculatoare.
Aspecte-cheie
Astăzi, proiectarea și dezvoltarea celor mai avansate cipuri poate costa până la 1 miliard de EUR. O uzină de top necesită investiții de până la 20 de miliarde EUR. În 2020, cele mai avansate cipuri au fost fabricate de doar 2 producători: TSMC (Taiwan) și Samsung (Coreea de Sud).
UE depinde în mare măsură de SUA în ceea ce privește instrumentele de proiectare generală și de Asia pentru fabricarea de cipuri avansate.
Tensiunile geopolitice și lipsa unor condiții de concurență echitabile dăunează concurenței în acest domeniu. Dezvoltarea și fabricarea de cipuri a făcut din ce în ce mai mult obiectul unor subvenții masive.
Cota UE din veniturile globale în domeniu este de aproximativ 10 % în total și de aproximativ 6 % pentru segmentele de calcul și comunicare.
- Consolidarea tehnologiilor. Acțiunile și inițiativele europene comune vor trebui să se concentreze masiv pe reconstruirea capacităților în domeniul procesoarelor și al tehnologiilor semiconductorilor, care sunt esențiale pentru a permite o putere de procesare mare a datelor într-un mod eficient din punct de vedere energetic. de asemenea, vor trebui să se concentreze pe comunicare, infrastructură și pe numeroasele aplicații ale IA.
- Un efort comun la nivel european. În decembrie 2020, un număr mare de state membre au convenit, într-o declarație comună, să colaboreze pentru a consolida ecosistemul și pentru a extinde prezența industrială de-a lungul lanțului de aprovizionare.
- Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor. Comisia pregătește lansarea acestei inițiative menite să reunească o gamă largă de părți interesate. Alianța va contribui la realizarea obiectivelor-cheie de politică ale UE în domeniul microelectronicii.
- Mecanismul de redresare și reziliență. Semiconductorii se numără printre domeniile identificate pentru investiții prin Mecanismul de redresare și reziliență, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. 20 % din planurile europene de redresare și reziliență ar trebui să se orienteze către tranziția digitală.
- Cadrul de reglementare. Achiziționarea de întreprinderi, care au beneficiat de sprijin financiar din partea UE și a statelor membre, a avut un impact asupra sectorului. Regulamentul UE privind examinarea investițiilor străine directe oferă oportunitatea evaluării riscurilor prezentate de investițiile străine pentru securitate și ordinea publică. Noua propunere de regulament privind subvențiile străine care denaturează piața unică prezintă un nou instrument de evaluare a denaturării condițiilor de concurență echitabile pe piața unică, determinate de subvențiile acordate de guvernele străine.
- Reziliența lanțului de aprovizionare. O combinație coerentă de politici industriale, de cercetare și comerciale poate facilita procesul de diversificare a surselor alternative de aprovizionare și poate consolida lanțurile de aprovizionare existente prin parteneriat și colaborare cu partenerii mondiali.
Datele sunt astăzi un avantaj strategic pentru orice organizație. Cloud computing-ul permite funcționarea unor tehnologii precum IA, internetul obiectelor și 5G/6G. Acestea sunt tehnologii generice esențiale din punct de vedere strategic pentru un viitor verde și digital al industriilor UE și al sectorului public. În următorul deceniu, Europa are oportunitatea unică pe piață de a-și consolida tehnologiile de prelucrare a datelor prin valorificarea schimbărilor care vor urma, în special în ceea ce privește edge computing-ul (tehnica de calcul la margine).
Tehnologiile de tip cloud oferă servicii de stocare și prelucrare a datelor la cerere, flexibile și mai ieftine. Ele funcționează în centre de date centralizate, în unități dispersate sau pe dispozitive conectate din apropierea utilizatorului (edge computing). Multe servicii pe care întreprinderile, administrația publică și cetățenii le utilizează zilnic se bazează pe cloud computing.
Oportunități pentru autonomia UE
din totalul datelor generate se așteaptă să fie prelucrate la marginea rețelei până în 2025, în condițiile în care nu există actori dominanți pe piață
Creșterea puternică înregistrată în domeniul serviciilor de software le oferă furnizorilor europeni o mare șansă de a-și exploata poziția
Rețelele 5G și multi-cloud computingul (instrument de atenuare a riscurilor) constituie o altă oportunitate
În ciuda creșterii înregistrate în ultimii ani, serviciile de cloud nu sunt încă utilizate foarte mult în UE. Conform datelor Eurostat, chiar dacă procentul s-a îmbunătățit în comparație cu 2018, doar 36 % din întreprinderile din UE au utilizat servicii de cloud în 2020, în principal pentru servicii simple, cum ar fi pentru e-mailuri și stocarea de fișiere.
Cel mai mare furnizor de servicii de cloud cu sediul în UE reprezintă mai puțin de 1 % din veniturile totale generate pe piața europeană. Prin comparație, primii 4 lideri mondiali (Amazon Web Services, Microsoft Azure, Google Cloud și Alibaba Cloud) vor reprezenta peste 80 % din veniturile mondiale în 2021. Din cauza poziției pe piață și dimensiunilor enorme ale acestor companii din domeniul tehnologiei, intrarea pe piață a altor concurenți este mai puțin profitabilă și împiedică Europa să acceadă la o poziție de lider.
Această situație este agravată de un decalaj în materie de investiții estimat la 11 miliarde EUR anual între cât investesc SUA și China și cât investește UE în cloud.
Utilizatorii de cloud au, în practică, o posibilitate foarte limitată sau chiar inexistentă de a trece de la un furnizor de servicii de cloud la altul. În plus, ei își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea serviciilor de cloud străine din motive de protecție a datelor cu caracter personal, de securitate cibernetică sau legate de legislația aplicabilă.
- Noua Alianță pentru date industriale, tehnologii de vârf și tehnologii de tip cloud. Comisia pregătește lansarea acestei inițiative menite să reunească un număr mare de părți interesate, pentru a contribui la consolidarea poziției industriale a Europei pe piața mondială a cloud computing-ului și a edge computing-ului, în special prin abordarea tendinței de creștere a distribuției și descentralizării capacităților de prelucrare a datelor și a necesității de a permite un ecosistem de tip cloud agregat și care să nu depindă de un anumit producător.
- Investiții UE în Federația europeană de cloud. Ambiția noastră este de a coinvesti în spații europene de date și într-o federație europeană de cloud, în perioada 2021-2027. Investițiile UE vor fi canalizate prin programul Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei 2 și programul Orizont Europa.
- Coinvestiții private și naționale. În octombrie 2020, toate statele membre au semnat o declarație comună și au convenit să colaboreze pentru a moderniza capacitățile existente, pentru a modela furnizarea de servicii de cloud de generație următoare și pentru a stimula adoptarea serviciilor de cloud în întreaga UE. Mecanismul de redresare și reziliență (ca parte a NextGenerationEU) va fi un canal important pentru investițiile statelor membre.
- Proiecte importante de interes european comun (PIIEC). Mai multe state membre au demarat un proces de pregătire în comun a unui posibil PIIEC care să se concentreze asupra infrastructurii și serviciilor de cloud și edge de generație următoare.