Țările UE sunt cele care răspund în primul rând de organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală. Politica UE în domeniul sănătății publice completează politicile naționale pentru a garanta că se acționează în direcția unei uniuni europene a sănătății mai puternice, care să aducă beneficii tuturor europenilor.
O vaccinare sigură și eficace
Comisia și statele membre au adoptat o abordare comună la nivelul UE pentru a asigura aprovizionarea cu vaccinuri împotriva COVID-19 și pentru a facilita distribuirea acestora, contribuind astfel la asigurarea accesului la vaccinuri și la punerea lor la dispoziție în timp util în întreaga UE. Vaccinuri sigure și eficace au început să fie distribuite în UE încă de la sfârșitul anului 2020, urmând proceduri stricte de autorizare și cele mai înalte standarde de siguranță. De atunci, Comisia Europeană a asigurat până la 4,2 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19. În august 2023, un total de 84,8 % din populația adultă era vaccinată împotriva virusului. Echipa Europa a distribuit, de asemenea, peste 530 de milioane de doze pentru a fi donate unor țări din întreaga lume.
Tratamente și teste pentru COVID-19
Deși vaccinarea a fost cea mai bună modalitate de a pune capăt pandemiei și de a reveni la o viață normală, Comisia își menține acum angajamentul de a se asigura că sunt disponibile mijloace terapeutice împotriva COVID-19 pentru a trata persoanele infectate. Strategia Comisiei Europene privind tratamentele împotriva COVID-19 sprijină dezvoltarea și disponibilitatea de medicamente, inclusiv pentru tratarea sindromului post-COVID, venind astfel în completarea strategiei UE privind vaccinurile, ca parte a uniunii europene a sănătății. Nouă terapii din cele cincisprezece figurând pe listele de tratamente potențiale împotriva COVID-19 din 2021 au fost confirmate de Agenția Europeană pentru Medicamente ca fiind sigure și eficace și au fost utilizate pentru tratarea pacienților din UE. Comisia a încheiat contracte de achiziții pentru furnizarea a două tratamente.
Comisia Europeană a emis recomandări privind abordarea comună în materie de testare și de monitorizare a răspândirii virusului și a sprijinit dezvoltarea capacității de monitorizare.
Protejarea sănătății europenilor
Comisia a prezentat inițiative menite să protejeze sănătatea europenilor, prin îmbunătățirea măsurilor de pregătire și reacție în situații de criză și a rezilienței pe termen lung a sistemelor de sănătate în UE.
Pe baza primelor concluzii trase în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, Comisia a propus, în noiembrie 2020, construirea unei uniuni europene a sănătății. Aceasta va oferi Europei toate avantajele societale și economice necesare pentru a preveni și a se pregăti pentru crizele sanitare, precum și pentru a le gestiona atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial. O Uniune Europeană a sănătății puternică ne va proteja modul de viață, economiile și societățile.
Prin urmare, răspunsul coordonat la nivelul UE a fost consolidat. Pe 23 noiembrie 2022, a fost adoptat Regulamentul privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate. Acesta este un act juridic esențial al cadrului UE de securitate sanitară, care extinde mecanismele deja existente la nivelul UE pentru pregătirea, alerta timpurie și răspunsul în materie de sănătate. El se adaugă mandatelor consolidate ale celor două agenții esențiale din domeniul sănătății ale UE – Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și Agenția Europeană pentru Medicamente.
Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027, UE pentru sănătate, adoptat în martie 2021 la inițiativa Comisiei și susținut de o finanțare în valoare de 5,1 miliarde EUR, va consolida reziliența sistemelor de sănătate și va promova inovarea în sectorul sănătății. Acesta contribuie semnificativ la redresarea post-COVID-19, îmbunătățind sănătatea populației din UE, sprijinind lupta împotriva amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății și sporind gradul de pregătire și capacitatea UE de a răspunde în mod eficace la viitoarele crize sanitare, în cadrul unei viitoare uniuni europene a sănătății puternice.
Strategia farmaceutică pentru Europa din noiembrie 2020 a propus crearea unui cadru de reglementare care să facă față exigențelor viitorului și are ca scop să sprijine industria în promovarea cercetării și a tehnologiilor care ajung la pacienți pentru a răspunde nevoilor lor terapeutice, abordând, în același timp, disfuncționalitățile pieței. Ea caută să elimine deficiențele evidențiate de pandemia de COVID-19, propunând acțiuni de consolidare a sistemului. În aprilie 2023, Comisia a propus o nouă directivă și un nou regulament de revizuire și înlocuire a legislației farmaceutice existente.
În contextul pandemiei de COVID-19, în februarie 2021, Comisia a lansat „incubatorul HERA”. Acest plan european de pregătire în domeniul bioapărării a urmărit să detecteze și să analizeze noi variante ale virusului, să dezvolte vaccinuri împotriva noilor variante pentru care este posibil ca vaccinurile existente să nu fi fost suficient de eficace și să producă rapid și la scară largă vaccinuri adaptate la noile variante.
Pe baza acestui plan, în septembrie 2021, Comisia a înființat Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară – HERA, unul dintre pilonii principali ai uniunii europene a sănătății, menită să contribuie la reziliența Europei în fața viitoarelor urgențe sanitare și a altor riscuri.
HERA anticipează amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților necesare de răspuns. Ea asigură dezvoltarea, producția și distribuția de medicamente, vaccinuri și alte contramăsuri medicale în caz de urgență. În primul său an de activitate, HERA a instituit un grup de experți privind variantele COVID-19 care are sarcina de a monitoriza mutațiile.
În timpul pandemiei de COVID-19, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), principalul organism care evaluează riscul de răspândire virală și impactul asupra sănătății publice, a furnizat evaluări periodice ale riscurilor și actualizări epidemiologice, precum și sprijin tehnic. ECDC a furnizat, de asemenea, publicului informații privind pandemia, răspândirea virusului, simptomele, testarea, tratamentele și prevenirea, publicate pe pagina cu întrebări și răspunsuri privind COVID-19.
Comisia a înființat EU FAB – o rețea de capacități de producție mobilizabile în orice moment pentru producția de vaccinuri și medicamente, care să poată fi activată în cazul unor crize viitoare – și a început să constituie stocuri de echipamente și medicamente împotriva amenințărilor chimice și nucleare.
Pe durata întregii pandemii de COVID-19, Comisia a propus măsuri concrete pentru a se evita o creștere bruscă a cazurilor de COVID-19, cum s-a întâmplat în toamna și iarna 2022-2023. La momentul respectiv, statele membre au fost încurajate să îmbunătățească rata de vaccinare primară, să acorde prioritate administrării dozelor de rapel, să combine campaniile de vaccinare împotriva COVID-19 cu cele împotriva gripei și să asigure o comunicare clară cu cetățenii cu privire la beneficiile vaccinării. Măsurile au evidențiat, de asemenea, importanța unor sisteme și capacități de sănătate puternice în toate statele membre. În același timp, au fost recomandate măsuri suplimentare pentru a sprijini sănătatea mintală a lucrătorilor din domeniul sănătății și a populației în ansamblu.
Susținerea sistemelor de sănătate
Mecanismul de protecție civilă al UE și RescEU
În timpul pandemiei de COVID-19, în special în primele luni ale crizei, Uniunea a utilizat mecanismul de protecție civilă al UE pentru a coordona și cofinanța livrări de peste 190 milioane de echipamente medicale și individuale de protecție, pentru a consolida personalul medical din spitale și pentru a furniza peste 10,5 de milioane de doze de vaccin în peste 55 de țări din Europa și din întreaga lume.
Rezerva medicală strategică rescEU a fost creată de Comisie în 2021 pentru a răspunde mai rapid nevoilor cauzate de crizele sanitare precum pandemia de COVID-19. Ea a permis livrarea rapidă către statele membre a peste 3 milioane de echipamente medicale și de protecție și materiale de laborator.
Gestionarea crizei și solidaritatea
Cooperarea transfrontalieră în domeniul medical
Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) a jucat un rol esențial în eforturile de ajutorare și a fost pregătit să ofere asistență 24 de ore din 24 tuturor țărilor din Europa și din afara sa.
În aprilie 2020, Comisia a emis orientări privind cooperarea medicală transfrontalieră între autoritățile naționale, regionale și locale. Scopul a fost de a facilita colaborarea pentru transferul pacienților, acordând asistență medicală calificată, de a asigura mobilitatea pacienților, de a facilita rambursarea costurilor asistenței medicale și, în general, de a ușura presiunea pe care pandemia o punea asupra sistemelor naționale de sănătate. Solicitările de asistență medicală transfrontalieră au fost coordonate de Comitetul pentru securitate sanitară, prezidat de Comisie, și de Sistemul de alertă precoce și răspuns rapid al UE.
Fondul de solidaritate al UE
Ca parte a răspunsului excepțional al UE la pandemia de coronavirus, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE a fost extins în martie 2020 pentru a acoperi urgențele majore de sănătate publică. În martie 2021, Comisia a propus un pachet global de sprijin financiar în valoare de aproape 530 de milioane EUR, ca o contribuție financiară suplimentară menită să sprijine eforturile de combatere a pandemiei de coronavirus în statele membre și în țările în curs de aderare. Mobilizarea Fondului de solidaritate al UE în conformitate cu această propunere a fost aprobată în mai 2021 de către Consiliu și Parlamentul European.