Pe calea către o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050
Transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic este un angajament obligatoriu în temeiul Legii europene a climei.
În iulie 2021, am prezentat propuneri menite să pregătească toate sectoarele economiei UE să facă față acestei provocări, începând cu reducerea emisiilor cu cel puțin 55 % până la sfârșitul acestui deceniu. Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, acum adoptat integral, îi permite UE să avanseze în direcția îndeplinirii obiectivelor climatice pentru 2030 într-un mod echitabil, eficient din punctul de vedere al costurilor și competitiv.
Acesta dovedește că Europa își îndeplinește promisiunile făcute cetățenilor și partenerilor internaționali de a avea un rol mobilizator în materie de acțiuni climatice și de a modela tranziția verde în beneficiul cetățenilor și al industriilor.
Transformarea economiei și a societăților noastre
Schimbările climatice sunt cea mai mare provocare a vremurilor noastre, dar și o oportunitate de a construi un nou model economic.
Pactul verde european a stabilit planul pentru această schimbare radicală. O schimbare care va aduce numeroase beneficii, de la crearea de noi oportunități pentru inovare, investiții și locuri de muncă ecologice, până la consolidarea sănătății și a bunăstării noastre.
Toate cele 27 de state membre ale UE s-au angajat să depună eforturi pentru ca UE să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. În vederea atingerii acestui obiectiv, ele au promis să-și reducă emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
UE are acum obiective climatice obligatorii din punct de vedere juridic care acoperă toate sectoarele-cheie ale economiei. Pachetul global include:
- obiective de reducere a emisiilor într-o gamă largă de sectoare
- un obiectiv de stimulare a absorbanților naturali de carbon
- un sistem actualizat de comercializare a certificatelor de emisii, menit să limiteze emisiile, să stabilească un preț pentru poluare și să genereze investiții în tranziția verde
- sprijin social pentru cetățeni și întreprinderile mici.
Statele membre vor aloca acum 100 % din veniturile obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru proiecte legate de climă, energie și dimensiunea socială a tranziției.
Noul Fond social pentru climă va aloca 65 de miliarde EUR din bugetul UE și peste 86 de miliarde EUR în total pentru a sprijini cetățenii cei mai vulnerabili și întreprinderile mici în tranziția verde. Acest lucru va asigura oportunități pentru toți, prin combaterea inegalității și a sărăciei energetice și prin consolidarea competitivității întreprinderilor europene, fără a lăsa pe nimeni în urmă.
Pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile europene, noul mecanism de ajustare a carbonului la frontieră va garanta faptul că produsele importate vor plăti, de asemenea, un preț al carbonului la frontieră în sectoarele vizate. Acesta este un instrument valoros pentru promovarea reducerii emisiilor la nivel mondial și pentru mobilizarea pieței UE în vederea atingerii obiectivelor noastre climatice la nivel global.
Ca un pas înainte pe calea către realizarea neutralității climatice, Comisia și-a prezentat, în februarie 2024, evaluarea privind obiectivul climatic al UE pentru 2040. Aceasta a recomandat reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră în UE cu 90 % până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990, ceea ce este în conformitate cu avizele științifice recente și cu angajamentele asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris. Parlamentul European și statele membre vor discuta acest obiectiv, iar următoarea Comisie va prezenta propuneri legislative pe această bază.
Tranziția noastră către o mobilitate mai ecologică le oferă tuturor europenilor soluții de logistică și transport curate, accesibile și la prețuri abordabile, conectând regiunile rurale și îndepărtate.
Odată cu noile standarde privind emisiile de CO2, toate autoturismele și camionetele noi înmatriculate în Europa vor genera emisii zero până în 2035. Ca un pas intermediar către acest obiectiv, emisiile medii ale autoturismelor noi vor trebui să scadă cu 55 % până în 2030, iar cele ale camionetelor noi cu 50 % până în 2030. Acest lucru va plasa transportul rutier pe o traiectorie fermă către o mobilitate cu emisii zero în 2050.
UE depune eforturi pentru a crea infrastructura de care vor avea nevoie cetățenii pentru a alimenta vehiculele cu emisii zero, atât pentru călătorii scurte, cât și lungi. Se vor stabili obiective obligatorii pentru instalarea infrastructurii de reîncărcare cu energie electrică și de realimentare cu hidrogen în rețeaua rutieră europeană. Va exista o capacitate publică suficientă de încărcare pentru a satisface cererea unui parc mai mare de autoturisme cu emisii zero care vor intra pe piață și se vor pune la dispoziție mai multe puncte de încărcare private la domiciliu și/sau la locul de muncă.
În plus, din 2027, transportul rutier va face obiectul comercializării certificatelor de emisii, ceea ce înseamnă că va exista un preț pentru poluare, se va stimula utilizarea combustibililor mai puțin poluanți și se vor face investiții în tehnologiile curate.
Stabilirea unui preț al carbonului se aplică și în sectorul aviației. Momentan sunt vizate zborurile în interiorul SEE și cele care au ca destinație Elveția și Regatul Unit. Începând din 2024, zborurile externe către și dinspre regiunile ultraperiferice sunt, de asemenea, acoperite.
Pentru a promova combustibilii de aviație durabili (SAF), a fost majorată cantitatea minimă de SAF pe care furnizorii din sectorul aerian trebuie să o amestece cu kerosen și să o furnizeze aeroporturilor din UE.
Stabilirea unui preț al carbonului a fost extinsă și la sectorul maritim. S-a stabilit un obiectiv de reducere treptată a intensității medii anuale a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de energia utilizată la bordul navelor pentru a promova utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Tranziția verde reprezintă o oportunitate deosebită pentru sectorul industrial european prin crearea de piețe pentru tehnologiile și produsele curate.
Prin Planul industrial al Pactului verde, prezentat în februarie 2023, dorim să consolidăm competitivitatea industriei Europei cu zero emisii nete și să accelerăm tranziția către neutralitatea climatică.
Obiectivul Planului industrial al Pactului verde este să ajute Europa să devină centrul inovării industriale și al tehnologiei curate. În acest scop, planul acoperă patru piloni principali:
- un mediu de reglementare previzibil și simplificat
- acces mai rapid la finanțare
- creșterea nivelului de competențe
- facilitarea comerțului deschis și echitabil pentru lanțuri de aprovizionare reziliente.
Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, prezentat în martie 2023, face parte din Planul industrial al Pactului verde pentru intensificarea producției de tehnologii curate în UE, pentru crearea de locuri de muncă verzi și pentru garantarea faptului că Uniunea este bine echipată pentru tranziția către o energie curată. Regulamentul va crea condiții mai bune pentru a institui proiecte care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Europa și pentru a atrage investiții.
Obiectiv: cel puțin 40 % din nevoile anuale ale UE de implementare a tehnologiilor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete până în 2030.
Pentru a ne putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, este nevoie ca energia din surse regenerabile să aibă o pondere mai mare în mixul energetic și să asigurăm o mai mare eficiență energetică.
Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și perturbarea ulterioară a pieței energiei și a prețurilor la energie au consolidat ideea că UE trebuie să pună capăt dependenței sale de combustibilii fosili din Rusia și să accelereze tranziția verde.
Prin planul REPowerEU, prezentat în mai 2022, Comisia și-a prezentat ideile menite să ajute UE:
- să sporească utilizarea mai multor tipuri de energie din surse regenerabile
- să economisească energie
- să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie.
În martie 2023, UE a convenit asupra unei legislații mai stricte pentru a-și spori capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile, prin creșterea obiectivului său minim obligatoriu pentru 2030 până la 42,5 %, față de obiectivul actual de 32 %, cu ambiția de a atinge 45 %. Aceasta ar însemna aproape dublarea ponderii existente a energiei din surse regenerabile în UE.
În plus, reducerea consumului de energie este esențială pentru scăderea emisiilor și a costurilor energiei pentru consumatori și industrie.
S-a stabilit un nou obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru îmbunătățirea eficienței energetice cu 11,7 % până în 2030. Statele membre vor trebui să realizeze în medie economii anuale de 1,49 % în perioada 2024-2030. În plus, vor trebui să pună în aplicare îmbunătățiri ale eficienței energetice, în special în rândul persoanelor afectate de sărăcia energetică.
Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să sprijine, la rândul său, tranziția verde, oferind stimulentele adecvate. Comisia a propus alinierea cotelor minime de impozitare aplicate în sectorul energiei termice și al transporturilor la obiectivele noastre climatice, atenuând în același timp impactul social al acestei măsuri și venind în sprijinul cetățenilor vulnerabili. Propunerea este în curs de negociere.
Renovarea locuințelor și a clădirilor va aduce economii de energie, ne va proteja împotriva temperaturilor extreme (prea ridicate sau prea scăzute) și va contribui la soluționarea problemei sărăciei energetice.
Comisia își propune să atingă cel puțin rate duble de renovare în următorii zece ani și să se asigure că renovările duc la creșterea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor. Acest lucru va îmbunătăți calitatea vieții pentru persoanele care trăiesc în clădirile respective sau le utilizează, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră din Europa, va stimula digitalizarea și va îmbunătăți reutilizarea și reciclarea materialelor.
Pentru a stimula renovările necesare, am propus în 2021 o revizuire a Directivei UE privind performanța energetică a clădirilor pentru a îmbunătăți treptat performanța energetică a clădirilor în întreaga Europă, ținând seama totodată de circumstanțele naționale.
Îmbunătățirile necesare pot fi realizate printr-o serie de măsuri individuale, cum ar fi realizarea de izolații, înlocuirea ferestrelor sau a ușilor vechi, modernizarea sistemelor de încălzire sau instalarea de panouri solare.
Noul Fond social pentru climă va veni în ajutorul cetățenilor UE care sunt cei mai afectați sau expuși riscului de sărăcie energetică sau de sărăcie în materie de mobilitate. El va furniza în total peste 86 de miliarde EUR pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile mici cele mai vulnerabile în cadrul tranziției verzi.
Fondul va sprijini grupurile cele mai vulnerabile prin măsuri structurale și investiții în eficiența energetică, renovarea clădirilor (de exemplu, lucrări de izolații), încălzirea și răcirea ecologică (de exemplu, pompe de căldură) și integrarea energiei din surse regenerabile (de exemplu, panouri solare), precum și în mobilitatea și transporturile cu emisii zero și cu emisii scăzute, inclusiv transportul public.
Pentru a completa legislația UE în domeniul clădirilor și pentru a orienta eforturile statelor membre, s-a stabilit o nouă valoare națională de referință orientativă de 49 % pentru ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor.
Sectorul public va fi, la rândul său, vizat de un nou obiectiv anual de 1,9 % în ceea ce privește reducerea consumului de energie. Obligația statelor membre de a renova anual cel puțin 3 % din suprafața totală a clădirilor deținute de administrația publică este extinsă de la administrația centrală la toate nivelurile administrației publice.
În plus, din 2027, clădirile și combustibilii utilizați în transport vor face obiectul comercializării certificatelor de emisii, ceea ce înseamnă că va exista un preț pentru poluare, se va stimula utilizarea combustibililor mai puțin poluanți și se vor face investiții în tehnologiile curate.
Refacerea naturii și a biodiversității oferă o soluție rapidă și ieftină pentru absorbția și stocarea carbonului. Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 este un plan complex pe termen lung menit să protejeze natura și să plaseze biodiversitatea Europei pe calea redresării, în beneficiul oamenilor, al climei și al planetei.
Strategia conține angajamente și acțiuni specifice:
- extinderea zonelor Natura 2000 existente și a rețelei de zone terestre și maritime protejate la nivelul UE
- lansarea unui plan al UE de refacere a naturii, inclusiv a primului regulament privind refacerea naturii aflat momentan în curs de negociere
- deblocarea finanțării pentru biodiversitate, pentru a permite schimbările transformatoare necesare
- introducerea de măsuri care să răspundă la provocarea pierderii biodiversității în întreaga lume.
În special, refacerea naturii joacă un rol important în limitarea creșterii încălzirii globale prin captarea și stocarea dioxidului de carbon și în adaptarea la schimbările climatice, precum și în atenuarea impactului dezastrelor naturale din ce în ce mai violente, cum ar fi inundațiile sau valurile de căldură și secetă.
În plus, utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale, în special degradarea și poluarea solurilor, reprezintă unul din principalii factori determinanți ai crizei legate de climă și biodiversitate. Pentru a aborda aceste probleme, Comisia a propus o directivă privind monitorizarea solului, care va ajuta UE să beneficieze de soluri sănătoase până în 2050, prin colectarea de date privind sănătatea solurilor și punerea acestora la dispoziția fermierilor și a altor administratori ai solurilor.
Este esențial să îmbunătățim eliminarea netă a dioxidului de carbon și să stimulăm absorbanții de carbon în UE. Obiectivul Uniunii privind eliminarea netă a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali va crește la 310 milioane de tone de CO2 echivalent până în 2030. Statele membre își împart responsabilitatea pentru eliminarea carbonului din atmosferă, revenindu-le sarcina de a gestiona și extinde absorbanții de carbon de pe teritoriul lor în vederea îndeplinirii noului obiectiv al UE.
Bioenergia contribuie la eliminarea treptată a combustibililor fosili și la decarbonizarea economiei UE. Dar aceasta trebuie să fie utilizată într-o manieră durabilă. Se vor aplica noi criterii stricte pentru a evita tăierea nesustenabilă a pădurilor și pentru a proteja zonele bogate în biodiversitate, în conformitate cu ambiția sporită în materie de climă și biodiversitate.
Nu putem găsi o soluție la amenințarea planetară pe care o reprezintă schimbările climatice decât colaborând cu partenerii noștri internaționali.
Pactul verde european a servit deja ca exemplu pozitiv și i-a inspirat pe principalii noștri parteneri internaționali să își stabilească propriile termene pentru atingerea neutralității climatice.
Prin investițiile în tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, ne dezvoltăm expertiza și propunem produse de care are nevoie și restul lumii.
Odată cu trecerea la transportul verde, creăm întreprinderi care se vor impune la nivel mondial și care pot aproviziona piața mondială în creștere. În colaborare cu partenerii noștri internaționali, vom putea reduce emisiile provenite din transportul maritim și aerian în întreaga lume.
În cadrul summitului COP28 al ONU, desfășurat în Dubai în 2023, UE a insistat asupra creșterii substanțiale a nivelului de ambiție în materie de climă la nivel mondial pentru ca obiectivul de 1,5 °C să rămână realizabil, în conformitate cu Acordul de la Paris. De asemenea, UE a obținut un acord pentru accelerarea tranziției globale de la combustibilii fosili, triplarea surselor regenerabile de energie și dublarea eficienței energetice în acest deceniu.
UE, statele sale membre și Banca Europeană de Investiții reprezintă împreună cel mai mare contribuitor la finanțarea publică a acțiunilor climatice în sprijinul economiilor în curs de dezvoltare, furnizând în 2022 suma de 28,5 miliarde EUR.