Pandemia de COVID-19 a produs un șoc major asupra economiei din Europa și din lume. Criza cauzată de pandemia de COVID-19 a afectat economia europeană și nivelul de trai al cetățenilor. În timpul acestei crize sanitare, a fost vital să ne protejăm sectoarele esențiale ale economiei, întreprinderile și lucrătorii.
Comisia a luat măsuri imediate pentru a atenua impactul economic al pandemiei, atât prin autorizarea unor acțiuni ferme din partea statelor membre, cât și prin inițierea unor măsuri și inițiative economice de urgență care să ajute lucrătorii și angajatorii și să susțină economia în timpul crizei. Comisia a încercat să răspundă nevoilor imediate și în același timp să contracareze șocul economic printr-un plan de redresare fără precedent, cu investiții și reforme. Acest plan, intitulat NextGenerationEU, a fost adoptat împreună cu bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
Protejarea întreprinderilor și a locurilor de muncă
Comisia a instituit măsuri și instrumente pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii afectați de pandemia de COVID-19.
Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), creat pentru a menține veniturile lucrătorilor și a susține întreprinderile
Începând din 2020, acesta a oferit sprijin pentru aproximativ 31,5 milioane de angajați și pentru peste 2,5 milioane de întreprinderi din 19 state membre beneficiare.
Pachet de măsuri UE de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, creat pentru a face din tineri vectori ai economiei digitale și verzi.
El a dus deja la consolidarea Garanției pentru tineret, la modernizarea cadrului european pentru educația și formarea profesională și la un nou impuls pentru ucenicii. Începând din 2014, Garanția pentru tineret a ajutat peste 36 de milioane de tineri să primească o ofertă de angajare, continuare a studiilor, ucenicie și/sau stagiu.
Transformarea principiilor pilonului în acțiuni concrete pentru cetățeni.
Planul include obiective principale pe care UE trebuie să le atingă până în 2030, și anume ridicarea la cel puțin 78 % a procentului de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani care lucrează, asigurarea participării a 60 % din totalul adulților la cursuri de formare în fiecare an și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu cel puțin 15 milioane.
Protejarea întreprinderilor mici și mijlocii
Impactul economic al crizei provocate de coronavirus asupra economiei europene a variat de la un sector la altul și de la o firmă la alta.
Pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) – coloana vertebrală a economiei UE – Comisia a elaborat un pachet cuprinzător împreună cu Grupul Băncii Europene de Investiții, sprijinit de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). De exemplu, 714 milioane EUR din FEIS au fost redirecționate către Mecanismul de garantare a împrumuturilor din cadrul COSME. Acest lucru a permis Fondului european de investiții (FEI) să încurajeze băncile să furnizeze lichidități IMM-urilor afectate de criza provocată de coronavirus. Utilizatorii mecanismului au beneficiat de mai multă flexibilitate, iar rata de garantare a fost majorată de la 50 la 80 %.
Până la sfârșitul lunii decembrie 2022, sprijinul a contribuit la furnizarea de lichidități pentru peste 180 000 de întreprinderi mici și mijlocii din întreaga Europă, stimulând băncile locale să furnizeze finanțare sub formă de lichidități în valoare de peste 10 miliarde EUR în cadrul măsurii COSME COVID.
Sprijinirea regiunilor și a comunităților locale prin coeziune și investiții
Comunitățile naționale, regionale și locale s-au aflat în prima linie în combaterea pandemiei și a consecințelor acesteia. Comisia a modificat normele care reglementează politica de coeziune în doar câteva săptămâni, pentru a le oferi statelor membre mai multă flexibilitate, lichiditate și simplitate prin intermediul a două inițiative dedicate: Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII) și Inițiativa plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus (CRII+). În consecință, statele membre au putut realoca fondurile necheltuite din cadrul politicii de coeziune sectoarelor care aveau cea mai mare nevoie de fonduri: asistența medicală, sprijinul pentru întreprinderi și protecția grupurilor vulnerabile de persoane. Valoarea acestor acțiuni a ajuns la 13 miliarde EUR încă din primele 6 luni. Până în prezent, ea a crescut la 24 de miliarde EUR. Măsurile au contribuit la menținerea întreprinderilor pe linia de plutire în timpul perioadelor de limitare a mișcării persoanelor, la furnizarea de echipamente medicale spitalelor și la asigurarea faptului că persoanele defavorizate au putut beneficia de tot sprijinul medical și social de care aveau nevoie.
NextGenerationEU a consolidat politica de coeziune cu încă 50 de miliarde EUR prin intermediul noului instrument REACT-EU, destinat redresării în urma pandemiei, cu o atenție deosebită acordată tranziției verzi și digitale. REACT-EU a contribuit la relansarea întreprinderilor, la promovarea cercetării și dezvoltării științifice și la furnizarea de sprijin accesibil pentru educație, formare și locuri de muncă persoanelor aflate în dificultate. În primele trei luni, Comisia aprobase deja peste 80 % din finanțarea disponibilă pentru 2021.
Inițiative pe termen lung pentru sprijinirea redresării
În paralel cu introducerea unor măsuri de atenuare a impactului economic al pandemiei, Comisia a propus pachetul NextGenerationEU – planul UE menit să ajute Uniunea să iasă mai puternică și mai rezilientă din criza provocată de pandemia de COVID-19.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument temporar care constituie elementul central al NextGenerationEU. Prin intermediul mecanismului, Comisia strânge fonduri împrumutând pe piețele de capital (emite obligațiuni în numele UE). Aceste fonduri sunt apoi puse la dispoziția statelor sale membre, pentru a pune în aplicare reforme și investiții ambițioase prin care:
-
economiile și societățile lor să devină mai sustenabile, mai reziliente și mai pregătite pentru tranziția verde și cea digitală, conform priorităților Uniunii;
-
propun soluții la provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări formulate în cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și sociale.
MRR este esențial și pentru aplicarea planului REPowerEU – răspunsul Comisiei la dificultățile socioeconomice și la perturbarea pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Atât bugetul multianual al UE, cât și NextGenerationEU, susținut de Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), au fost adoptate în decembrie 2020. Până în august 2023, au fost plătite în total 153 miliarde EUR din cele 723 de miliarde EUR (la prețurile din 2022) disponibile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
Proiectele finanțate prin MRR aduc rezultate tangibile pentru economiile statelor membre și ale comunităților locale într-o gamă largă de domenii, inclusiv tranziția verde și digitală, coeziunea socială și teritorială, creșterea durabilă și incluzivă, reziliența și politicile pentru generația următoare. Puteți consulta exemple de proiecte din toate statele membre pe pagina web dedicată Mecanismului de redresare și reziliență.
Pe 19 martie 2020, Comisia a adoptat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat, menit să le permită statelor membre să utilizeze întreaga flexibilitate prevăzută în normele UE privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar le-a permis statelor membre să acorde un sprijin necesar și proporțional întreprinderilor viabile pe care pandemia le-a pus în pericol. De la adoptarea sa, Comisia a aprobat în temeiul cadrului temporar peste 1 020 de scheme naționale, cu o valoare estimată la 3 mii de miliarde EUR. În mai 2022, s-a anunțat că acest cadru temporar privind ajutoarele de stat în contextul pandemiei de COVID-19 nu va fi prelungit după 30 iunie 2022, cu unele excepții. Excepțiile se aplică măsurilor de sprijin pentru investiții și solvabilitate, care rămân în vigoare până la 31 decembrie 2023.
Flexibilitate în cadrul normelor bugetare europene
Pe 20 martie 2020, Comisia Europeană a activat pentru prima dată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid și ferm la criza provocată de coronavirus. Clauza derogatorie generală le-a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, îndepărtându-se totodată de cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european.
Clauza derogatorie generală va fi dezactivată la sfârșitul anului 2023. Potrivit Comunicării din mai 2022 a Comisiei privind pachetul de primăvară al semestrului european, condițiile de dezactivare a clauzei derogatorii generale vor putea fi considerate îndeplinite începând din 2024. Analiza anuală a creșterii durabile din noiembrie 2022 a confirmat această estimare, remarcând faptul că economia europeană a ieșit dintr-o perioadă de încetinire gravă a creșterii economice. Economia s-a redresat, depășind nivelul de dinainte de pandemie și trecând de faza acută a șocului prețurilor la energie provocat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Incertitudinile rămân însă mari.