Direct la conținutul principal

Proiecte finanțate în cadrul eforturilor de combatere a dezinformării

Proiecte existente

Orizont 2020, actualul program de cercetare și inovare, a mobilizat resurse semnificative pentru a garanta veridicitatea informațiilor vehiculate pe platformele de comunicare socială și în mass-media. Observatorul social pentru analiza dezinformării și a platformelor de comunicare socială (SOMA), precum și alte proiecte finanțate de UE (PROVENANCE, SocialTruth, EUNOMIA, WeVerify) îi oferă sectorului rețelelor de comunicare socială ocazia de a-și analiza propria dinamică și relațiile cu alte sectoare.

Observatorul a reunit deja un număr semnificativ de resurse și analize privind „infodemia” legată de coronavirus, precum și o serie de cunoștințe în materie de dezinformare. Soluțiile propuse mai jos constau în diverse tipuri de proiecte, printre care: o platformă pentru verificarea conținutului; instrumente de verificare a afirmațiilor; o metodologie pentru evaluarea impactului socioeconomic al dezinformării; strategii și acțiuni menite să sporească alfabetizarea mediatică, să analizeze blocajele juridice și aspectele comunitare ale autoreglementării; un registru de cunoștințe privind dezinformarea.

De exemplu, proiectul HERoS îmbunătățește eficiența răspunsului la pandemia de coronavirus. Scopul său este să ajute personalul de intervenție în situațiile de urgență din domeniul sănătății publice să ia decizii în cunoștință de cauză. În acest sens, proiectul dezvoltă o nouă metodă de clasificare pe categorii și de filtrare a informațiilor care provin de pe platformele de comunicare socială, pentru a contracara zvonurile și dezinformarea privind coronavirusul.

Alte câteva proiecte în curs din cadrul programului Orizont 2020 (Provocări societale 6 și „Știință cu și pentru societate”) și-au adaptat activitățile și au inclus dezinformarea legată de coronavirus în sfera lor de acțiune. De exemplu, proiectul Co-Inform, care abordează instrumentele menite să promoveze gândirea critică și alfabetizarea digitală pentru o societate mai bine informată, a publicat deja materiale cu privire la dezinformare și COVID-19. Proiectul QUEST, care se ocupă de calitatea și eficiența comunicării în domeniul științei și tehnologiei, s-a axat pe diferite aspecte ale unei comunicări științifice de calitate cu privire la criza provocată de coronavirus. Proiectul TRESCA, al cărui obiectiv este să reinstaureze încrederea în știință și inovare prin practici de comunicare inovatoare între cercetătorii științifici, jurnaliști și factorii de decizie politică, a analizat, de asemenea, practicile digitale de bază care pot pune capăt dezinformării în materie de sănătate.

Scopul proiectului FANDANGO, finanțat prin Orizont 2020, este să grupeze și să verifice diferite tipologii de date din actualitate, din surse media, de pe platformele de comunicare socială și de date deschise, pentru a detecta informațiile false și pentru a asigura o comunicare mai eficientă și fiabilă pentru toți cetățenii europeni. Acest proiect urmărește să elimine barierele din calea interoperabilității datelor punând la dispoziție tehnici armonizate și o platformă integrată de volume mari de date, pentru a ajuta industriile mass-media tradiționale să se adapteze la noua economie a informațiilor bazată pe „date”, întărind transparența din perspectiva cercetării și inovării responsabile.

Consiliul European pentru Cercetare (CEC) sprijină studiile teoretice, precum cele elaborate de Phil Howard, directorul Oxford Internet Institute și beneficiarul unei subvenții din partea CEC, pentru proiectul COMPROP privind propaganda prin mijloace computaționale și incidența algoritmilor și roboților asupra discursului politic în Europa. Autorul aplică cele mai bune metode disponibile în domeniul științelor sociale și al informaticii, pentru a găsi soluții. Lucrările sale de cercetare au fost deja prezentate pe site-ul CEC și în seria ERCTalks. Împreună cu echipa sa, Phil Howard a publicat materiale săptămânale despre dezinformarea legată de coronavirus și, recent, a fost intervievat cu privire la dezinformare în timpul pandemiei. CEC sprijină, de asemenea, activitatea desfășurată de Jason Reifler, profesor la Universitatea din Exeter și beneficiar al unui grant pentru proiectul DEBUNKER privind percepțiile eronate în materie de politică, sănătate și știință, cauzele și efectele acestora și identificarea unor soluții (citiți acest articol recent). 

Proiectul FARE abordează problematica răspândirii știrilor false, oferind un cadru teoretic care permite realizarea unor previziuni verificabile. Proiectul va aborda inițiative de cercetare multidisciplinară pentru a facilita înțelegerea procesului decizional și a greșelilor comise în materie de știri false, utilizând tehnici experimentale și informatice (sisteme cu volume mari de date și sisteme complexe).

Consiliul European pentru Cercetare sprijină, de asemenea, proiecte de validare a conceptului precum GoodNews, care aplică tehnici de învățare aprofundată pentru detectarea știrilor false. Acest proiect urmărește să construiască o capacitate tehnologică pentru detectarea algoritmică a știrilor false pe platformele de comunicare socială, folosind o nouă paradigmă. În loc să urmeze abordarea tradițională care constă în analizarea conținutului știrilor, acest proiect va analiza modelele de răspândire a știrilor în rețelele sociale. El se bazează pe o nouă clasă de algoritmi geometrici de învățare aprofundată elaborată în cadrul proiectului LEMAN (Learning on Manifolds and Graphs).

Consiliul European pentru Inovare a organizat #EUvsVirus Hackathon, în strânsă colaborare cu statele membre UE, cu scopul de a conecta societatea civilă, inovatorii, partenerii și investitorii din întreaga Europă pentru a dezvolta soluții inovatoare la provocările legate de coronavirus. Soluțiile propuse în cadrul eforturilor de atenuare a propagării știrilor false au fost prezentate la Matchathon, eveniment organizat de Consiliul european pentru inovare între 22 și 25 mai 2020 în vederea mobilizării finanțării. În plus, Consiliul European pentru Inovare a sprijinit întreprinderile în dezvoltarea unor sisteme semiautomatizate de detectare a știrilor false, prin acțiuni precum Truthcheck și Newtral.

O a doua cerere de exprimare a interesului, lansată în cadrul programului Orizont 2020 ca răspuns la pandemia de coronavirus, a abordat efectele comportamentale, sociale și economice ale răspunsului la pandemie. Printre cele 5 proiecte selectate se numără și COVINFORM, care abordează dezinformarea/informarea greșită în contextul pandemiei de COVID-19. Proiectul va identifica și va evalua măsurile de prevenire a informării greșite, a dezinformării, a informării răuvoitoare, a „știrilor false” și a teoriilor conspirației și va formula recomandări pentru combaterea acestora. De asemenea, va analiza impactul dezinformării și al comunicării digitale asupra sănătății mintale și a bunăstării diferitelor grupuri și va contribui la o mai bună înțelegere a acestuia.

În baza ultimelor cereri de propuneri lansate în cadrul programului Orizont 2020, trei proiecte privind transformările peisajului mediatic european și-au demarat activitățile la începutul anului 2021. Aceste proiecte, definite înainte de apariția pandemiei de coronavirus, și-au propus să abordeze diverse aspecte, cum ar fi rolul mass-media, inclusiv al rețelelor de comunicare socială, limbajul și producerea știrilor și noile fenomene precum informațiile false. Prin urmare, deși nu sunt legate în mod direct de pandemie, proiectele vor contribui la combaterea dezinformării, analizând rolul sociocultural și politic esențial al mass-media, precum și impactul său asupra evoluției unui spațiu politic și cultural european.

Alte instrumente existente

Platforma Epidemics Intelligence from Open Sources (EIOS), creată prin colaborarea între Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul Comun de Cercetare (JRC), a fost concepută pentru a identifica rapid potențialele amenințări la adresa sănătății publice, utilizând informații din presă. Aceasta a ajutat OMS să detecteze primele semne ale epidemiei de coronavirus la Wuhan, la sfârșitul lunii decembrie 2019 și a fost folosită de atunci pentru a cartografia propagarea bolii la nivel mondial. Platforma se bazează pe sistemul JRC de monitorizare a informațiilor medicale (MEDISYS), care compilează în fiecare zi până la 120 000 de articole legate de pandemia de coronavirus.

În mare parte, știrile false utilizează anumite cuvinte și un limbaj specific pentru a suscita și intensifica sentimente de teamă și anxietate. Centrul Comun de Cercetare a elaborat un program de învățare automată, numit Misinfo Classifier, pentru a identifica anumite modele de limbaj, în special pe cele agresive, și pentru a determina dacă este sau nu vorba de știri false. Instrumentul este utilizat în prezent de Comisie și de Parlamentul European și va fi pus la dispoziția organizațiilor care se ocupă cu verificarea veridicității informațiilor.

De asemenea, Comisia Europeană și Parlamentul European utilizează programul Social Rumour. Acesta identifică conturile de Twitter care publică linkuri către surse nefiabile. Apoi monitorizează alte linkuri publicate pe aceste conturi pentru a identifica noi informații difuzate pe platformele de comunicare socială. Acest program va fi pus la dispoziția organizațiilor care se ocupă cu verificarea veridicității informațiilor.

Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO) este un proiect care sprijină comunitatea independentă care acționează pentru combaterea dezinformării. El va permite crearea unei comunități transfrontaliere și multidisciplinare de verificatori independenți ai veridicității informațiilor și de cercetători universitari, care vor colabora cu părțile interesate relevante pentru a detecta, analiza și expune potențialele amenințări legate de dezinformare. EDMO va institui, în cooperare cu platformele online, un cadru sigur, care va respecta viața privată, menit să le permită cercetătorilor universitari să acceseze datele platformelor online.  În plus, EDMO va oferi ERGA sprijin tehnic și consiliere pentru monitorizarea politicilor platformelor online în temeiul Codului de bune practici privind dezinformarea și/sau al viitoarelor cadre de reglementare. EDMO este operațional de la 1 iunie 2020. Consorțiul contractat este condus de Institutul Universitar European (IUE).

Comisia a anunțat recent rezultatul unei cereri de propuneri care va acorda granturi în valoare totală de 11 milioane EUR pentru crearea a 8 centre regionale EDMO în diferite state membre și pentru asigurarea interconectării acestora cu infrastructura centrală. Operaționale din vara anului 2021, aceste centre acoperă Irlanda, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Slovacia, Spania, Suedia, precum și Norvegia, care face parte din SEE.

Cereri de propuneri și proiecte viitoare

În cadrul programului Orizont Europa, următorul program-cadru pentru cercetare și inovare, primele programe de lucru vor mobiliza aproximativ 60 de milioane EUR pentru cercetarea privind combaterea dezinformării în general, cu unele perspective specifice asupra dezinformării legate de pandemie. Clusterul 2 „Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii” va include subiecte relevante pentru cercetarea privind dezinformarea, importanța tot mai mare a unui peisaj mediatic puternic și independent și combaterea știrilor false în contextul post-coronavirus. În special, temele prevăzute pentru perioada 2021-2022 pot include activități de cercetare cu privire la:

  • rolul politic al vechilor și noilor mijloace media, analizarea modalităților de respectare a standardelor jurnalistice și sprijinirea democrației prin mijloace de comunicare în masă de calitate
  • impactul rețelelor sociale online și al noilor mijloace de informare în masă asupra comportamentului, convingerilor și valorilor individuale și colective
  • dezinformarea legată de pandemie și mecanismele de combatere a acesteia, în contextul politicii și al guvernanței în lumea post-covid

Clusterele 3 și 4 – „Securitate civilă pentru societate” și „Digital, industrie și spațiu” – vor finanța, de asemenea, cercetarea privind combaterea dezinformării și a știrilor false, creșterea încrederii în lumea digitală și inteligența artificială pentru a combate dezinformarea.