Soluții digitale în timpul pandemiei

În urma crizei provocate de coronavirus, strategia digitală a Comisiei Europene a dobândit o mai mare importanță, deoarece instrumentele digitale au fost utilizate pentru a monitoriza și limita răspândirea virusului, pentru a sprijini cercetarea și pentru a dezvolta strategii de diagnosticare, tratamente și vaccinuri și, în general, pentru a garanta că europenii rămân conectați online, în condiții de siguranță. 

Când s-au impus restricții, iar activitățile economice și sociale au devenit mai digitalizate, cetățenii și întreprinderile s-au bazat pe internet și conectivitate. Mulțumită rețelelor în bandă largă și infrastructurii digitale, am continuat să învățăm, să lucrăm și să socializăm. Serviciile securizate pentru întreprinderi, e-guvernarea și e-sănătatea au asigurat continuitatea și disponibilitatea serviciilor publice, în timp ce sistemele de securitate de încredere ne-au protejat identitatea în mediul online. 

Aplicațiile naționale de depistare a contacților și de avertizare au fost puse la dispoziția oricărei persoane care dorea să le instaleze și să le utilizeze. Ele avertizau utilizatorii, chiar și la nivel transfrontalier, dacă se aflaseră în apropierea unei persoane despre care s-a raportat că a fost pozitivă la testul de depistare a coronavirusului. În cazul unei alerte, aplicația oferea informații utile emise de autoritățile sanitare: recomandări privind testarea sau autoizolarea, informații de contact etc. În lupta împotriva coronavirusului, majoritatea statelor membre au lansat aplicații de depistare a contacților și de avertizare. 

Aproximativ 10 milioane EUR au fost puse la dispoziție în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgență pentru a conecta aceste aplicații naționale cu scopul de a întrerupe lanțul de infecții cu coronavirus și de a salva vieți, chiar și atunci când oamenii treceau frontierele. 

Acest serviciu, denumit pasarelă de interoperabilitate, a oferit o soluție europeană pentru schimbul sigur de informații între aplicațiile naționale, pe baza unei arhitecturi descentralizate și a unui nivel ridicat de protecție a datelor. După o fază-pilot reușită, sistemul a intrat în funcțiune pe 19 octombrie. 

În total, 19 aplicații naționale, descărcate de 74 de milioane de ori, au fost conectate prin intermediul acestui serviciu.  

Aplicații mobile de depistare a contacților în statele membre ale UE 

Inteligența artificială (IA), cu puterea sa de analiză și calculul de înaltă performanță, a jucat un rol major în ceea ce privește detectarea tiparelor de răspândire a coronavirusului. Cu ajutorul lor, sectoarele sănătății publice au putut să monitorizeze răspândirea coronavirusului și să elaboreze rapid strategii eficace de reacție. 

În ceea ce privește sectorul sănătății, inteligența artificială contribuie, de asemenea, la alimentarea roboților și a altor dispozitive care intră în contact cu pacienții, deoarece interacțiunea umană trebuie menținută la un nivel minim. 

Acțiuni întreprinse pentru a combate pandemia de COVID-19: date, inteligență artificială și supercalculatoare 

Trei centre europene puternice de supercalcul au fost implicate în studierea și dezvoltarea de vaccinuri, tratamente și diagnostice pentru coronavirus. 

Prin compararea modelelor digitale ale proteinelor coronavirusului și prin corelarea acestora cu o bază de date în care există mii de medicamente, s-a încercat descoperirea combinațiilor de molecule active care reacționează la virus. Supercalculatoarele au completat abordarea clasică de tip trial-eroare. O companie farmaceutică și mai multe institute biologice și biochimice de mari dimensiuni au participat la aceste acțiuni, oferind acces la bazele lor de date privind medicamentele. Proiectul Exscalate4CoV, care a beneficiat de o finanțare UE în valoare de 3 milioane EUR, a desfășurat activități de cercetare, utilizând o platformă de calcul intensiv sprijinită de UE, pentru a verifica impactul potențial al unor molecule cunoscute asupra structurii noului coronavirus. În doar 60 de ore, acest supercalculator a analizat peste 71 de miliarde de molecule farmaceutice (5 milioane de simulări pe secundă), ceea ce a condus la descoperirea Raloxifenului ca medicament eficace în combaterea răspândirii coronavirusului. 

La 5 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat, în colaborare cu Agenția Spațială Europeană, un instrument de observare a Pământului cu acțiune rapidă în contextul pandemiei de COVID-19. Instrumentul s-a bazat pe datele satelitare pentru a măsura impactul izolării impuse de criza provocată de coronavirus și pentru a monitoriza redresarea la nivel local, regional și global, după ridicarea măsurilor de izolare. 

Utilizând cei peste 30 de sateliți de care dispune, programul spațial al UE, în special prin intermediul componentei sale de observare a Pământului (Copernicus) și al sistemului de navigație prin satelit Galileo, a oferit date/informații gratuite și deschise care au contribuit la monitorizarea și atenuarea impactului pandemiei de COVID-19.  

De la începutul crizei, sateliții Uniunii Europene au monitorizat congestionarea traficului la punctele de trecere a frontierei dintre statele membre și au cartografiat unitățile medicale, spitalele și alte infrastructuri critice. Datele colectate de la sateliți, analizate cu ajutorul inteligenței artificiale, le-au furnizat autorităților publice europene și naționale modele care au făcut posibilă o mai bună înțelegere și abordare a situației de urgență. 

Răspunsul programului spațial al UE la criza provocată de coronavirus 

Instrumentul de observare a Pământului cu acțiune rapidă

Întrucât statele membre ale UE au introdus măsuri de distanțare socială pentru a combate pandemia de COVID-19, întreprinderile, instituțiile și cetățenii și-au transferat activitățile pe internet. Cererea de capacitate de internet a crescut drastic – fie că era vorba de munca la distanță, de e-learning sau de divertisment – ceea ce a dus la tensionarea rețelelor. 

Pentru a preveni congestionarea rețelei și pentru a sprijini accesul la servicii digitale, Comisia Europeană le-a solicitat operatorilor și utilizatorilor de telecomunicații să ia măsuri și a organizat reuniuni cu directorii generali ai platformelor de streaming. Platformele de streaming au fost încurajate să ofere conținut standard, nu de înaltă definiție, operatorilor de telecomunicații li s-a sugerat să ia măsuri de atenuare pentru a permite traficul continuu, iar utilizatorii au fost sfătuiți să aplice setările care reduc consumul de date, inclusiv utilizarea rețelei Wi-Fi. 

Comisia și Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) au instituit un mecanism special de raportare și au monitorizat situația traficului pe internet în fiecare stat membru, pentru a putea soluționa problemele de capacitate. 

Trecerea prin pandemia de COVID-19 și distanțarea socială au transformat modul în care ținem legătura, facem cercetare și inovăm la locul de muncă. Pentru a ajuta angajatorii, agențiile de recrutare și cadrele didactice să se asigure că europenii dețin competențele digitale necesare în contextul post-pandemic, Comisia a lansat, la 13 iulie 2020, noi orientări privind competențele digitale care includ măsuri concrete, acțiuni-cheie, sfaturi și resurse online pentru utilizatorii mediului digital. Acestea îi ajută pe cetățeni să își utilizeze în mod optim competențele digitale din perspectiva „parcursului către inserție profesională”, de la educație până la ocuparea durabilă a forței de muncă și antreprenoriat. Îmbunătățirea competențelor digitale face parte, de asemenea, din Agenda pentru competențe în Europa, un plan pe cinci ani pentru perfecționarea și recalificarea angajaților europeni, adoptat la 1 iulie 2020. 

Pandemia de COVID-19 a cauzat în Europa o perturbare semnificativă a ofertei de educație. Noile modalități de predare și învățare au necesitat soluții inovatoare, creative și favorabile incluziunii. 

Comisia Europeană a adoptat o revizuire a programului anual de lucru Erasmus+ 2020, oferind o finanțare suplimentară de 200 de milioane EUR pentru proiecte care au sprijinit educația și formarea digitală, activitățile digitale pentru tineret, competențele creative și incluziunea socială. 

Pentru a contribui la asigurarea continuității în activitățile de educație și formare, au putut fi accesate online diverse materiale didactice. 

• Platforme online 
• Materiale educaționale elaborate prin proiecte finanțate de UE 
• Setul de instrumente digitale „Stay at home” 
• SELFIE – instrument gratuit, de auto-reflecție, care ajută școlile să valorifice la maximum tehnologiile digitale. Instrumentul poate fi utilizat pentru a prezenta o imagine a punctelor forte și a punctelor slabe ale unei școli, prin colectarea de opinii anonime din partea elevilor, a cadrelor didactice și a directorilor de școli cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale. SELFIE este disponibil în 31 de limbi. 
• Coding from home – platformă cu resurse educaționale pentru dezvoltarea competențelor digitale 

^{Declinarea responsabilității: Pagina a fost actualizată ultima dată în septembrie 2023.}