Schimbările climatice, evoluția accelerată a tehnologiilor digitale sau contextul geopolitic actual afectează deja profund viața europenilor. Aceste transformări au loc la toate nivelurile, de la politica locală până la structurile globale de putere. Pentru a anticipa și a ne pregăti pentru aceste modificări, precum și pentru a sprijini tranziția către o Europă verde, digitală și mai echitabilă, Comisia își consolidează cultura pregătirii și elaborarea de politici anticipative bazate pe date concrete. Acesta este motivul pentru care Comisia dorește să integreze analiza prospectivă strategică în activitatea sa.

Ce se înțelege prin analiza prospectivă strategică?
Analiza prospectivă este o disciplină care constă în explorarea și anticiparea unor evoluții viitoare pentru a modela viitorul pe care-l dorim. În acest scop, ea valorifică inteligența colectivă într-un mod structurat și sistemic. Pe de altă parte, analiza prospectivă strategică urmărește să integreze perspectivele viitoare în elaborarea politicilor, în planificarea strategică și în pregătirea Uniunii Europene. Aceasta ajută UE să se pregătească și să anticipeze șocurile și oportunitățile viitoare și să modeleze viitorul pe care îl dorim.
Prospectiva strategică nu se referă la anticiparea viitorului, ci explorează diferite evoluții posibile, alături de oportunitățile și provocările pe care acestea le-ar putea prezenta. Nu în ultimul rând, îi ajută pe decidenți să acționeze în prezent pentru a modela viitorul.
Actori-cheie
La nivel politic, analiza prospectivă strategică se află sub responsabilitatea comisarului pentru echitate între generații, tineret, cultură și sport. Secretariatul General și Centrul Comun de Cercetare coordonează punerea în aplicare a mandatului (acesta din urmă bazându-se pe capacitățile sale de analiză internă). Rețeaua de prospectivă strategică a Comisiei asigură coordonarea politicilor pe termen lung între toate direcțiile generale. Comisia întreține relații strânse de cooperare în materie de prospectivă și colaborează și cu alte instituții ale UE, în special în contextul Sistemului european de evaluare a strategiilor și a politicilor (ESPAS). De asemenea, colaborează cu parteneri internaționali și dezvoltă parteneriate care se bazează pe capacitățile de previziune publică ale statelor membre, prin intermediul rețelei de analiză prospectivă la nivelul UE.
Rapoarte de analiză prospectivă strategică
În fiecare an, Comisia elaborează un raport de analiză prospectivă strategică, pe care se bazează programele de lucru ale Comisiei și exercițiile de programare multianuală. Aceste exerciții se desfășoară în cadrul unui proces de prospectivă participativ și intersectorial, condus de serviciile Comisiei în consultare cu statele membre, prin discuții cu partenerii ESPAS și cu părțile interesate externe.
Raportul de analiză prospectivă strategică din 2023, intitulat „Sustenabilitatea și bunăstarea în centrul autonomiei strategice deschise a Europei”, evidențiază cele mai relevante și interconectate provocări sociale și economice cu care se va confrunta UE pe calea către durabilitate. Pe această bază, Comisia propune zece domenii în care UE trebuie să ia măsuri pentru a reuși această tranziție. Acest lucru ar trebui să consolideze autonomia strategică deschisă a Europei și poziția sa globală în cursa către o economie cu zero emisii nete.
Raportul de analiză prospectivă strategică (2023)
Raportul de analiză prospectivă strategică din 2022: „Legătura dintre tranziția verde și tranziția digitală în noul context geopolitic” pune accent pe interacțiunea dintre aceste două tranziții din Europa, ținând totodată cont de peisajul geopolitic în schimbare și perturbator. El subliniază rolul-cheie pe care îl joacă tehnologiile digitale în cele cinci sectoare strategice ale Europei care emit cele mai multe gaze cu efect de seră: energia, transporturile, industria, construcțiile și agricultura. Raportul prezintă, de asemenea, cele 10 domenii esențiale de acțiune pentru maximizarea sinergiilor și reducerea tensiunilor dintre cele două tranziții în perspectiva anului 2050.
Raportul de analiză prospectivă strategică (2022)
Raportul de analiză prospectivă strategică din 2021, intitulat „Capacitatea și libertatea de acțiune a UE”, prezintă o abordare în perspectivă și multidisciplinară asupra tendințelor importante care vor afecta UE la orizontul anului 2050, printre care: schimbările climatice și alte provocări, transformările tehnologice, presiunea asupra democrației și a valorilor, precum și evoluția ordinii mondiale și a demografiei. De asemenea, a identificat 10 domenii în care UE își poate consolida capacitatea și libertatea de a acționa.
Raportul de analiză prospectivă strategică (2021)
În raportul de analiză prospectivă strategică din 2020 („Drumul de parcurs către o Europă mai rezilientă”) sunt abordate concluziile preliminare structurale în urma crizei COVID-19 și se explică modul în care prospectiva poate contribui la consolidarea rezilienței pe termen lung a Europei într-o epocă a unor schimbări fundamentale și rapide. În acest sens, este analizată reziliența UE în cadrul a patru dimensiuni: socioeconomică, geopolitică, ecologică și digitală. Raportul a introdus tablouri de bord privind reziliența, care acționează ca instrumente de monitorizare pentru factorii de decizie.
Raportul de analiză prospectivă strategică (2020)
Rețeaua de analiză prospectivă la nivelul UE
Lansarea acestei rețele a fost anunțată în raportul Comisiei privind analiza prospectivă strategică din 2020. Obiectivul este de a dezvolta sinergii care să se bazeze pe capacitățile de analiză prospectivă ale administrațiilor publice, reunind informații și expertiză în domeniu din partea tuturor statelor membre și a Comisiei Europene, pentru schimburi strategice și cooperare pe teme de viitor relevante pentru Europa.
Rețeaua de analiză prospectivă la nivelul UE are două niveluri. „Miniștrii pentru viitor”, desemnați de fiecare stat membru, se reunesc în mod informal cel puțin o dată pe an. Aceștia discută aspecte-cheie relevante pentru viitorul Europei.
Activitatea miniștrilor pentru viitor este sprijinită de o rețea de înalți funcționari din administrațiile naționale, care se reunesc cel puțin de două ori pe an pentru a pregăti reuniunile ministeriale, pentru a da curs concluziilor acestora și pentru a coopera în grupuri de lucru tematice.
Sprijinirea procesului de elaborare a politicilor UE
Prospectiva strategică ajută la îmbunătățirea elaborării politicilor, la dezvoltarea unor strategii adaptate la exigențele viitorului și la crearea cadrului necesar pentru a garanta că acțiunile pe termen scurt sunt coerente cu obiectivele pe termen lung, utilizând o serie de tehnici diferite, printre care:
Analiza prospectivă: analiza și colectarea sistematică a evenimentelor și a tendințelor, rezultatul fiind un cadru sau o cartografiere vizuală a semnalelor care anunță o schimbare
Analiza tendințelor majore: analiza și evaluarea schimbărilor de model și a tendințelor de interacțiune, rezultatul fiind o prezentare (individuală) a viitorului și un plan de acțiune
Planificarea scenariilor: un proces interactiv și iterativ, care implică interviuri, analize și modelări, rezultatul fiind un set de scenarii plauzibile, indiferent dacă ne plac sau nu, inclusiv modul în care acestea ar putea apărea
Creionarea unei viziuni: identificarea direcției preferate, rezultatul fiind o înțelegere comună și o descriere explicită a scenariului ales, precum și o foaie de parcurs pe termen mediu care să detalieze acțiuni specifice pentru a progresa în această direcție
Analiza prospectivă strategică ghidează Comisia în realizarea priorităților strategice prin:
- efectuarea de exerciții prospective cu privire la chestiuni orientate spre viitor pentru a explora modalitățile de realizare a aspirațiilor evidențiate în prioritățile politice ale Comisiei, pentru a analiza tendințele principale, riscurile și aspectele emergente și pentru a defini subiecte de interes critic pentru UE. Aceste exerciții includ publicarea de rapoarte anuale de analiză prospectivă strategică sau utilizarea unor scenarii de analiză prospectivă de referință.
- sprijinirea Agendei Comisiei pentru o mai bună reglementare. Inițiativele politice majore ar trebui să se bazeze pe previziuni strategice, garantând faptul că politicile UE pleacă de la o înțelegere clară a tendințelor viitoare și a problematicilor emergente, a scenariilor posibile și a provocărilor și oportunităților conexe. De exemplu, Comisia a elaborat scenarii prospective care prezintă o serie de posibile planuri pentru 2040, menite să contribuie la comunicarea privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale.
- furnizarea de sprijin pentru procesul de reflecție al factorilor de decizie și inspirarea strategiilor pe termen lung cu privire la principalele aspecte de politică prin activități specifice pe diverse teme, cum ar fi viitorul profesiei de fermier în perspectiva anului 2040, viitorul sectorului vamal în UE și viitorul verde al locurilor de muncă.
- furnizarea de sprijin pentru evaluările desfășurate în cadrul programului privind o reglementare adecvată și funcțională, care identifică posibilitățile de reducere a sarcinii de reglementare în Europa și evaluează în ce măsură actuala legislație a UE este „adecvată pentru viitor”.
Etapele următoare
- Consolidarea cooperării în cadrul rețelei de prospectivă la nivelul UE, pentru a consolida capacitatea de analiză prospectivă în rândul administrațiilor statelor membre.
- Punerea în aplicare a agendei de analiză prospectivă strategică a Comisiei și reflecția asupra inițiativelor viitoare.
- Colaborarea cu alte instituții ale UE în cadrul Sistemului european de strategie și analiză politică (ESPAS).
Contact
Pentru informații suplimentare, ne puteți contacta prin e-mail (SG-FORESIGHT@ec.europa.eu). JRC-FORESIGHT@ec.europa.eu