La 23 februarie 2022, Comisia Europeană a prezentat un al doilea bilanț aprofundat al dependențelor strategice ale Europei. Această analiză vizează cinci domenii în care Europa este din ce în ce mai dependentă de țări terțe și urmărește o mai bună înțelegere a riscurilor și a posibilităților de remediere în această privință.
Materiile prime critice, cum ar fi pământurile rare și magneziul, stau la baza unei serii de produse și de tehnologii esențiale care vor sprijini capacitatea UE de a reduce emisiile de carbon. Magneții permanenți pe bază de pământuri rare sunt resurse esențiale pentru vehiculele electrice și turbinele eoliene. Magneziul este un material de aliere important, de exemplu în producția de aluminiu, care joacă un rol important în reducerea consumului de combustibil și a emisiilor de CO2 în context de mobilitate.
Aspecte principale
- UE este foarte dependentă de China pentru accesul la magneziu și la pământuri rare. China reprezintă 93 % din producția mondială de magneți pe bază de pământuri rare și 89 % din producția de magneziu.
- Cererea UE pentru aceste materii prime este în creștere. Până în 2030, nevoile UE de magneți permanenți pe bază de pământuri rare se pot dubla ajungând până la 40 000 de tone pe an, de la 18 000 de tone în 2019.
Ce poate face UE?
- Alianța europeană pentru materii prime a identificat deja 14 proiecte industriale pentru a asigura exploatarea pământurilor rare în întreaga Europă.
- De asemenea, UE coordonează eforturile de creștere a producției de magneziu în Europa, ca urmare a constrângerilor de aprovizionare cu care s-a confruntat în 2021.
- Sunt explorate și alte parteneriate internaționale privind materiile prime.
- UE pune un accent mai puternic pe reciclare și pe substituirea materialelor.
Accesul la substanțe chimice sigure și durabile este esențial pentru a pune la dispoziție diverse produse și tehnologii, de la turbine eoliene la baterii și de la izolarea clădirilor la medicamente.
Aspecte principale
- În ceea ce privește accesul la mai multe substanțe chimice, Europa se bazează întru totul pe livrările din câteva țări terțe. Pentru câteva din aceste substanțe, este vorba despre o importanță strategică deosebită, cum ar fi iodul, fluorul, fosforul roșu, oxidul și hidroxidul de litiu, dioxidul de molibden și wolframatul.
- Țările din Eurasia (de exemplu, Kazahstan, Rusia, China) sunt exportatori importanți către UE pentru aceste substanțe chimice strategice.
- Acestea au o gamă largă de utilizări finale, ca parte a lanțurilor valorice și de aprovizionare, de exemplu pentru stocarea energiei, producția de alimente, producția de semiconductori utilizați în panourile solare și producția de baterii pentru vehicule electrice.
Ce poate face UE?
Printre posibilele măsuri de consolidare a autonomiei strategice deschise în contextul strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice se numără:
- stabilirea de noi parteneriate internaționale
- favorizarea investițiilor în producția de alternative durabile în UE.
Tehnologiile fotovoltaice solare au devenit tehnologia energetică cu cea mai rapidă creștere din lume și joacă un rol important în furnizarea unor cantități suficiente de energie electrică decarbonizată. Tehnologiile fotovoltaice specifice sunt, de asemenea, esențiale pentru interesele spațiale și de apărare ale UE, de exemplu pentru a garanta alimentarea cu energie pentru sateliți.
Aspecte principale
Pactul verde european necesită o creștere masivă a producției de energie solară, de zece ori mai mare până în 2050.
Întreprinderile din UE sunt lideri mondiali în mai multe segmente din aval ale lanțului valoric al tehnologiilor solare fotovoltaice. Cu toate acestea, UE se confruntă cu dependențe strategice importante în segmentele de producție din amonte:
- China deține 96 % din producția mondială de plachete solare.
- Întreprinderile din UE dețin 1 % din producția mondială de plachete solare, 0,4 % pentru celulele solare și 2-3 % pentru module.
Evenimentele recente din întreaga lume au avut un impact grav asupra importurilor și utilizării de panouri solare fotovoltaice în UE: 20-25 % din proiectele UE privind energia solară au fost amânate sau anulate în 2021.
Inițiativa europeană pentru energia solară, dezvoltată de sectorul privat, vizează extinderea producției fotovoltaice anuale a UE la 20 GW până în 2025.
Ce poate face UE?
Măsurile necesare pentru creșterea producției UE, în special în acele segmente în care dependențele sunt cele mai puternice, ar putea viza:
- finanțare și sprijin pentru ca tehnologiile avansate și emergente să fie pregătite pentru lansarea pe piață
- limitarea dependenței de anumite materii prime critice
- dezvoltarea cooperării cu partenerii internaționali.
Securitatea cibernetică este esențială pentru a garanta siguranța tehnologiei noastre digitale, a mobilității, a energiei și a sănătății, precum și în domeniul apărării și al spațiului. Având în vedere numărul tot mai mare de atacuri cibernetice, UE trebuie să își consolideze securitatea cibernetică și să își apere interesele.
Aspecte principale
Deși UE este lider în cercetarea în domeniul securității cibernetice la nivel mondial, a rămas în urmă în ceea ce privește inovarea în materie de securitate cibernetică și investiții private.
- Doar 14 % din principalele 500 de întreprinderi din domeniul securității cibernetice din lume își au sediul în UE.
- Majoritatea echipamentelor de hardware și de software utilizate în prezent în UE pentru apărarea cibernetică sunt dezvoltate în SUA și sunt fabricate în China.
- Majoritatea întreprinderilor din UE din domeniul securității cibernetice sunt, de asemenea, microîntreprinderi sau întreprinderi mici și se bazează pe părți terțe.
Ce poate face UE?
Pentru a consolida capacitățile UE în materie de securitate cibernetică, Comisia a întreprins următoarele acțiuni:
- strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital, inclusiv un act legislativ european privind reziliența cibernetică, care va consolida reziliența Europei la amenințările cibernetice
- dezvoltarea unei infrastructuri securizate de comunicații cuantice (EuroQCI)
- crearea Centrului european de competențe în materie de securitate cibernetică, menit să consolideze capacitățile UE în domeniu
- o finanțare specifică pentru securitatea cibernetică din programele Europa digitală și Orizont Europa - finanțarea apărării cibernetice din Fondul european de apărare
- o acțiune legislativă a UE pentru o serie de tehnologii și produse specifice.
Soluțiile IT de tip cloud și edge sunt esențiale pentru transformarea digitală a Europei. Acestea cuprind aplicații și servicii informatice utilizate de întreprinderi la cerere, care urmează un model de plată în funcție de utilizare, inclusiv aplicațiile și serviciile necesare pentru gestionarea infrastructurii informatice subiacente.
Aspecte principale
- Piața acestor tehnologii cuprinde un număr limitat de furnizori mondiali de servicii de tip cloud din afara UE. Acest lucru ar putea duce la riscuri potențiale pentru UE ca urmare a unei posibile întreruperi a serviciilor de tip cloud străine, la efecte de blocare pentru utilizatorii europeni sau la un acces ilegal la date din cauza modificărilor excesive aduse legislației din țările terțe.
- Piața europeană a serviciilor de tip cloud reprezintă 5,9 miliarde EUR. Valoarea sa s-a triplat în perioada 2017-2020. Cu toate acestea, cota de piață a furnizorilor de servicii de tip cloud din UE a scăzut de la 26 % în 2017 la 16 % în 2020.
Ce poate face UE?
Există diverse oportunități și acțiuni de consolidare a capacităților sectorului european de servicii de tip cloud, printre care:
- finanțări în domeniul inteligenței artificiale și al capacităților în materie de date și de servicii de tip cloud, prin programele Europa digitală și Orizont Europa
- Alianța europeană pentru date industriale, edge și cloud
- Mecanismul pentru interconectarea Europei 2