În ce cazuri se aplică?
Procedura comitologiei se aplică atunci când textul unui act legislativ acordă Comisiei competențe de executare. În astfel de cazuri, textul prevede și faptul că, în definirea măsurilor în cadrul actului de punere în aplicare, Comisia va fi asistată de un comitet.
Comitologia nu este obligatorie pentru toate actele de punere în aplicare. Comisia poate adopta astfel de acte fără a consulta un comitet (de exemplu, atunci când alocă granturi care nu depășesc o anumită sumă).
Actele de punere în aplicare și actele delegate
Cum funcționează?
Comisia adoptă acte de punere în aplicare apelând la una dintre următoarele proceduri:
- procedura de examinare – folosită în special pentru (i) măsuri cu un domeniu general de aplicare și (ii) măsuri cu impact potențial semnificativ (de exemplu, în domenii precum politica fiscală sau agricolă)
- procedura de consultare – este utilizată, în general, pentru toate celelalte acte de punere în aplicare.
Ambele proceduri necesită înființarea unui comitet compus din reprezentanți ai tuturor statelor membre ale UE. Acesta oferă un aviz formal, de obicei sub forma unui vot, cu privire la măsurile propuse de Comisie.
În funcție de procedură, avizul comitetului poate fi obligatoriu pentru Comisie.
Procedura de examinare
- dacă propunerea de act de punere în aplicare primește sprijinul unei majorități calificate (55 % din statele membre, reprezentând cel puțin 65 % din populația totală a UE), Comisia trebuie să adopte actul
- dacă propunerea de act de punere în aplicare este respinsă de o majoritate calificată, Comisia nu poate adopta actul
- dacă nici voturile pentru, nici cele împotriva propunerii de act nu întrunesc o majoritate calificată, Comisia poate alege fie să adopte actul, fie să prezinte o versiune nouă, modificată.
Procedura de consultare
- Comisia este liberă să decidă dacă adoptă sau nu propunerea de act, însă este obligată „să țină cont în cea mai mare măsură” de avizul comitetului înainte de a decide.
Cum lucrează comitetele?
Comitetele de comitologie sunt create de legiuitor, adică de către Consiliu și Parlamentul European sau doar de către Consiliu. Ele includ câte un reprezentant din fiecare stat membru al UE și sunt prezidate de un funcționar al Comisiei.
Fiecare comitet decide asupra procedurilor care îi reglementează activitatea, pe baza regulamentului de procedură standard pentru comitete.
Departamentele Comisiei înaintează proiectele de acte de punere în aplicare comitetelor responsabile, în scopul obținerii unui aviz din partea acestora.
Majoritatea comitetelor se reunesc de mai multe ori pe an în clădirile Comisiei (de obicei la Bruxelles).
Înaintea fiecărei reuniuni, Comisia trimite autorităților naționale invitația, ordinea de zi și proiectul de act de punere în aplicare. După reuniune, Comisia publică în Registrul de comitologie rezultatele votului și procesul-verbal al reuniunii.
Comisia publică un raport anual referitor la activitatea comitetelor de comitologie, care detaliază activitățile acestora în fiecare sector de politică.
Comitetul de apel
Dacă este împiedicată să adopte propunerea de act de punere în aplicare (mai ales în situația în care comitetul a votat împotriva acesteia), Comisia poate aduce cazul în fața Comitetului de apel.
Comitetul de apel funcționează la fel ca celelalte comitete de comitologie, fiind alcătuit din reprezentanți ai statelor membre, dar la un nivel mai înalt de reprezentare. El este prezidat de Comisie, urmează aceeași procedură de vot
și le oferă statelor membre posibilitatea de a avea o a doua dezbatere.
În cazul în care Comitetul se declară împotriva actului de punere în aplicare propus de Comisie, Comisia trebuie să respecte decizia Comitetului.
Regulamentul de procedurã al Comitetului de apel
Controlul exercitat de Consiliul UE și Parlament
În plus față de controlul exercitat de guvernele naționale prin intermediul comitetelor de comitologie, competențele de executare ale Comisiei fac, de asemenea, obiectul verificărilor suplimentare efectuate de Parlamentul European și de Consiliul UE, instituții care au:
- dreptul de a fi informate – toate măsurile propuse de Comisie și dezbătute în comitete sunt prezentate, simultan, Parlamentului și Consiliului
- drept de control – dacă acțiunile Comisiei se referă la un act legislativ adoptat prin procedura legislativă ordinară, Parlamentul și/sau Consiliul pot prezenta obiecții cu privire la actul de punere în aplicare propus în cazul în care acesta depășește competențele Comisiei stabilite în actul inițial. Comisia este, astfel, obligată să revizuiască actul propus în funcție de reacțiile înregistrate și să decidă dacă îl menține, îl modifică sau îl retrage.
Registrul de comitologie
Registrul de Comitologie conține lista tuturor comitetelor de comitologie, precum și informații de fond și documente referitoare la activitatea desfășurată de fiecare comitet în parte.