EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020PC0614

Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea datelor biometrice în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] și a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/818

COM/2020/614 final

Bruxelles, 23.9.2020

COM(2020) 614 final

2016/0132(COD)

Propunere modificată de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea datelor biometrice în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] și a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/818


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Contextul și temeiurile propunerii

În iulie 2019, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat în orientările sale politice un nou Pact privind migrația și azilul, bazat pe o abordare cuprinzătoare a frontierelor externe, a sistemelor de azil și returnare, a spațiului Schengen de liberă circulație, a dimensiunii externe a migrației, a migrației legale și a integrării, pentru a promova încrederea reciprocă între statele membre.

Comunicarea referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul, prezentată împreună cu un set de propuneri legislative, inclusiv prezenta propunere de modificare a propunerii din 2016 de reformare a Regulamentului privind Eurodac, reprezintă un nou început în ceea ce privește migrația. Pe baza principiilor generale de solidaritate și distribuire echitabilă a răspunderii, noul pact promovează elaborarea de politici integrate, reunind politici în materie de azil, migrație, returnări, protecție a frontierelor externe și relații cu țări terțe de importanță majoră.

Provocările legate de gestionarea migrației, inclusiv cele legate de sosirile neregulamentare și de returnare, nu ar trebui să fie abordate separat de fiecare stat membru, ci de UE în ansamblul ei. Este necesar un cadru european care să poată gestiona interdependența dintre politicile statelor membre și deciziile acestora. Acest cadru trebuie să țină seama de realitățile în continuă schimbare ale migrației, care presupun o complexitate sporită și o nevoie intensificată de coordonare. Deși numărul sosirilor neregulamentare în Uniune a scăzut cu 92 % față de 2015, mai sunt încă o serie de provocări structurale care pun presiune pe sistemele de azil, de primire și de returnare ale statelor membre.

Deși numărul de sosiri neregulamentare a scăzut în timp, ponderea migranților care au sosit din țări cu rate de recunoaștere a cererilor de azil mai mici de 25 % a crescut de la 14 % în 2015 la 57 % în 2018. În plus, s-a constatat o proporție tot mai mare de cazuri complexe, întrucât sosirea unor resortisanți din țări terțe cu nevoi clare de protecție internațională în perioada 2015-2016 a fost înlocuită parțial de sosiri de persoane cu rate de recunoaștere mai divergente. Mai mult, în pofida scăderii numărului de sosiri neregulamentare în întreaga UE începând cu 2015, numărul cererilor de protecție internațională a continuat să crească, fiind de patru ori mai mare față de numărul de sosiri. Aceste tendințe indică o deplasare ulterioară persistentă și cereri multiple de protecție internațională în interiorul UE. În cele din urmă, natura sosirilor în urma operațiunilor de căutare și salvare necesită un răspuns specific în cadrul sistemului general de gestionare a migrației, recunoscându-se faptul că statele membre care se confruntă cu consecințele sosirilor în urma operațiunilor de căutare și salvare se confruntă cu provocări specifice.

Ponderea tot mai mare de solicitanți de azil care riscă să nu beneficieze de protecție internațională în UE determină o sarcină sporită atât în ceea ce privește prelucrarea cererilor de azil, cât și returnarea migranților în situație neregulamentară ale căror cereri au fost respinse, inclusiv ca inadmisibile. Returnarea migranților în situație neregulamentară care nu solicită niciodată protecție internațională se adaugă la această sarcină. Prin urmare, este mai important ca niciodată să existe o conexiune coerentă între procedurile de azil și cele de returnare. Este la fel de important să depunem eforturi pentru a institui un sistem de returnare cu caracter european mai pronunțat. Migranții în situație neregulamentară care nu au intenția de a solicita protecție internațională ar trebui să fie direcționați imediat către procedura de returnare, fără să li se aplice în mod implicit procedura de azil.

De asemenea, suprasolicitarea sistemelor de azil ale statelor membre continuă să împovăreze statele membre de primă sosire, precum și sistemele de azil ale altor state membre ca urmare a deplasărilor neautorizate. Sistemul actual este insuficient pentru a face față acestor realități. În particular, în prezent nu există niciun mecanism eficace de solidaritate.

Noul pact se bazează pe propunerile Comisiei de reformare a sistemului european comun de azil din 2016 și pe propunerea de reformare a Directivei privind returnarea din 2018 și adaugă elemente suplimentare noi cu scopul de a asigura echilibrul necesar pentru un cadru comun care să reunească toate aspectele politicii în materie de azil și migrație. Propunerea de modificare a propunerii din 2016 de reformare a Regulamentului privind Eurodac 1 instituie o legătură clară și coerentă între persoane specifice și procedurile la care sunt supuse, pentru a se oferi o asistență mai adecvată în ceea ce privește controlul migrației neregulamentare și detectarea deplasărilor neautorizate. Ea sprijină, de asemenea, punerea în aplicare a noului mecanism de solidaritate și conține modificări subsecvente care vor permite Eurodac să funcționeze în cadrul de interoperabilitate al sistemelor de informații ale UE.

Împreună cu propunerea de față, Comisia prezintă o Propunere de nou regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație 2 , care instituie un cadru comun pentru gestionarea situațiilor legate de azil și migrației la nivelul UE, ca parte a unei abordări cuprinzătoare.

În plus, Propunerea de modificare a propunerii din 2016 de regulament privind procedura de azil 3 și Propunerea de regulament de stabilire a unei proceduri de screening 4 asigură o conexiune coerentă între toate etapele procedurii de migrație, de la o nouă procedură premergătoare intrării, la returnarea resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor fără drept de ședere în Uniune. Această procedură de screening ar urma să constea în controale la sosire ale identității, sănătății și din perspectiva securității, urmărindu-se direcționarea rapidă a persoanei în cauză spre procedura aplicabilă, și anume returnarea, refuzul intrării sau examinarea unei cereri de protecție internațională.

Obiectivele propunerii

Propunerea Comisiei din 2016 a extins deja domeniul de aplicare al Eurodac, prin adăugarea unor noi categorii de persoane ale căror date ar trebui stocate, permiterea utilizării sale pentru a identifica migranții în situație neregulamentară, reducerea vârstei pentru prelevarea amprentelor digitale, permiterea colectării de informații privind identitatea împreună cu datele biometrice și extinderea perioadei de stocare a datelor.

Propunerea de modificare a propunerii din 2016 se bazează pe acordul provizoriu dintre colegiuitori, completează aceste modificări și vizează transformarea Eurodac într-o bază de date europeană comună care să sprijine politicile UE în materie de azil, relocare și migrație neregulamentară. Prin urmare, propunerea ar trebui să sprijine aplicarea diverselor măsuri și norme prevăzute în Propunerea de nou regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație (de exemplu, transferul, transferarea responsabilității) și să asigure coerența cu Propunerea de regulament privind procedura de screening. În plus, scopul propunerii este de a colecta date mai precise și complete pentru a fundamenta procesul de elaborare a politicilor și, prin urmare, de a oferi un sprijin mai bun în ceea ce privește controlul migrației neregulamentare și detectarea deplasărilor neautorizate prin numărarea solicitanților individuali, în plus față de cereri. Propunerea urmărește, de asemenea, să sprijine identificarea unor soluții de politică adecvate în acest domeniu, permițând elaborarea de statistici care să combine date provenite din mai multe baze de date. Un alt obiectiv este de a oferi un sprijin suplimentar autorităților naționale care se ocupă de solicitanții de azil a căror cerere a fost deja respinsă în alt stat membru, prin marcarea cererilor respinse. În final, regulamentele de stabilire a unui cadru privind interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE, în special Regulamentul (UE) 2019/818, includ Eurodac în domeniul lor de aplicare. Modificările care decurg din cadrul de interoperabilitate și care au legătură cu accesul la datele Eurodac nu au putut fi efectuate la momentul adoptării regulamentelor privind interoperabilitatea, întrucât actuala bază de date Eurodac nu conține date alfanumerice referitoare la identitate. În consecință, prezenta propunere include o serie de modificări care urmăresc să asigure faptul că Eurodac va funcționa în mod corespunzător în noul cadru de interoperabilitate și, din perspectiva aceluiași obiectiv, conține modificări suplimentare necesare ale altor două instrumente juridice, și anume Regulamentul privind VIS și Regulamentul privind ETIAS.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere este pe deplin coerentă cu Comunicarea referitoare la noul Pact privind migrația și azilul și cu Foaia de parcurs a inițiativelor care o însoțește, inclusiv cu Propunerea de regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație, cu Propunerea de regulament privind procedura de screening și cu Propunerea modificată de regulament privind procedura de azil.

Prezenta propunere stabilește termene pentru prelevarea și transmiterea datelor biometrice ale solicitanților de protecție internațională. Momentul de la care încep să curgă aceste termene a fost stabilit ținând seama de etapele premergătoare intrării prevăzute în Propunerea de regulament privind procedura de screening. În ceea ce privește Propunerea de regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație, prezenta propunere asigură disponibilitatea tuturor informațiilor necesare pentru transfer sau, după caz, mutare în cadrul mecanismului de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională. Prezenta propunere asigură, de asemenea, coerența cu regimul special propus pentru tratamentul persoanelor debarcate în urma unei operațiuni de căutare și salvare în Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație.

În ceea ce privește propunerea de reformare a Directivei privind returnarea, prezenta propunere adaugă în Eurodac informațiile necesare pentru a facilita returnarea persoanelor a căror cerere de protecție internațională a fost respinsă.

Regulamentele (UE) 2019/817 5 și (UE) 2019/818 6 privind interoperabilitatea includ în mod explicit Eurodac printre bazele de date care comunică între ele în cadrul interoperabilității. Acest aspect reiese din faptul că Eurodac este inclus în sfera de cuprindere a interoperabilității, astfel cum este prevăzută în ambele regulamente privind interoperabilitatea, din mențiunile repetate din considerente privind participarea Eurodac la platforma de interoperabilitate și din articolele operaționale în care se menționează interogările efectuate în registrul comun de date de identitate în scopul prevenirii, depistării sau investigării infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave. În particular, articolul 69 din Regulamentul 2019/817 prevede că Eurodac se va număra printre cele patru sisteme ale UE ale căror date trebuie să fie conectate în timpul perioadei de tranziție până la punerea în funcțiune a detectorului de identități multiple (MID). Totuși, din textul ambelor regulamente privind interoperabilitatea reiese la fel de clar că majoritatea proceselor pe care le instituie nu se vor aplica în ceea ce privește Eurodac înainte de data la care devine aplicabilă versiunea reformată a actualului Regulament (UE) nr. 603/2013 privind Eurodac 7 . Cu toate acestea, pentru ca aplicarea deplină a interoperabilității să devină efectivă, sunt necesare o serie de modificări ale Regulamentului (UE) 2019/818 și chiar ale Regulamentului privind Eurodac. Modificările respective, care se referă în special la accesul la datele Eurodac, nu au putut fi efectuate la momentul adoptării regulamentelor privind interoperabilitatea, întrucât baza de date Eurodac în forma ei actuală nu conține date alfanumerice referitoare la identitate. Modificările aduse Eurodac prin prezenta propunere, în special toate categoriile de date cu caracter personal care vor fi înregistrate cu ocazia respectivă, fac ca participarea deplină a Eurodac la platforma de interoperabilitate să fie relevantă și operațională.

În final, se asigură coerența și cu acordurile politice provizorii la care s-a ajuns deja în ceea ce privește Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională, Directiva privind condițiile de primire, Regulamentul privind cadrul de relocare al UE și Regulamentul privind Agenția UE pentru Azil, deoarece elementele din propunerea din 2016 privind Eurodac care se referă la aceste propuneri nu au fost modificate de propunerea modificată.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

Prezenta propunere este strâns legată de alte politici ale Uniunii, pe care le completează, și anume:

(a)interoperabilitatea, în măsura în care prezenta propunere trebuie să asigure funcționarea Eurodac în cadrul interoperabilității sistemelor de informații ale UE;

(b)protecția datelor, în măsura în care prezenta propunere trebuie să asigure protecția drepturilor fundamentale la respectarea vieții private a persoanelor ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate în Eurodac;

(c)securitatea, în măsura în care prezenta propunere ia în considerare etapa premergătoare intrării, prevăzută în Propunerea de regulament privind procedura de screening, care prevede un control de securitate.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temei juridic

Prezenta propunere utilizează articolul 78 alineatul (2) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ca temei juridic pentru ca prelevarea datelor biometrice să fie o etapă obligatorie în cadrul procedurii de protecție internațională. Propunerea utilizează articolul 78 alineatul (2) litera (e) ca temei juridic pentru criteriile și mecanismele de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil sau de protecție subsidiară. Propunerea utilizează, de asemenea, articolul 78 alineatul (2) litera  (g) ca temei juridic pentru dispozițiile legate de relocare. În plus, propunerea utilizează articolul 79 alineatul (2) litera (c) ca temei juridic pentru elementele de identificare a unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid aflat în situație neregulamentară în ceea ce privește imigrația neregulamentară și șederea ilegală, inclusiv îndepărtarea și repatrierea persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, articolul 87 alineatul (2) litera (a) ca temei juridic pentru elementele legate de colectarea, stocarea, prelucrarea, analizarea și schimbul de informații relevante în scopul asigurării respectării legii, și articolul 88 alineatul (2) litera (a) ca temei juridic pentru domeniul de acțiune și atribuțiile Europol, inclusiv colectarea, stocarea, prelucrarea, analizarea și schimbul de informații.

Geometria variabilă

Irlanda are obligația de a respecta Regulamentul (UE) nr. 603/2013, în urma notificării de către ea a dorinței sale de a participa la adoptarea și aplicarea regulamentului respectiv, pe baza protocolului menționat anterior.

În conformitate cu Protocolul 21 privind poziția Irlandei, acest stat membru poate decide să participe la adoptarea prezentei propuneri. În plus, această posibilitate există și după adoptarea propunerii.

În temeiul Protocolului privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea de către Consiliu a măsurilor care intră sub incidența titlului V din TFUE (cu excepția „măsurilor prin care se stabilesc țările terțe ai căror resortisanți trebuie să posede o viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a măsurilor privind instituirea unui model tip de viză”). Prin urmare, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Cu toate acestea, întrucât Danemarca aplică actualul Regulament privind Eurodac ca urmare a unui acord internațional pe care l-a încheiat cu UE în 2006, ea, în conformitate cu articolul 3 din acordul menționat 8 , trebuie să trimită Comisiei o notificare cu privire la decizia sa de a pune sau nu în aplicare conținutul regulamentului modificat.

Impactul propunerii asupra Danemarcei și asupra statelor terțe asociate la (fostul sistem) sistemul Dublin

În paralel cu asocierea mai multor state terțe la acquis-ul Schengen, Comunitatea a încheiat mai multe acorduri de asociere a acestor țări și la (fostul acquis) acquis-ul Dublin/Eurodac:

acordul de asociere a Islandei și Norvegiei, încheiat în 2001 9 ;

acordul de asociere a Elveției, încheiat la 28 februarie 2008 10 ;

protocolul de asociere a Principatului Liechtenstein, încheiat la 18 iunie 2011 11 .

Pentru crearea unor drepturi și obligații între Danemarca – țară care, după cum s-a explicat mai sus, a fost asociată la (fostul) acquis Dublin/Eurodac printr-un acord internațional – și țările asociate menționate mai sus, au fost încheiate alte două instrumente între Comunitate și țările asociate 12 .

În conformitate cu cele trei acorduri menționate anterior, țările asociate acceptă (fostul) acquis Dublin/Eurodac și dezvoltarea acestuia fără excepții. Țările asociate nu participă la adoptarea actelor care modifică sau dezvoltă (fostul) acquis Dublin (prin urmare, inclusiv a prezentei propuneri), însă trebuie să adreseze Comisiei, într-un interval de timp dat, o notificare cu privire la hotărârea lor de a accepta sau nu conținutul actului respectiv, odată ce acesta este aprobat de Consiliu și de Parlamentul European. În cazul în care Norvegia, Islanda, Elveția sau Liechtenstein nu acceptă un act de modificare sau de dezvoltare a (fostului) acquis Dublin/Eurodac, se aplică așa-numita clauză „ghilotină”, iar acordurile respective vor înceta, cu excepția cazului în care Comitetul mixt/comun instituit prin acorduri decide altfel în unanimitate.

Sfera de aplicare a acordurilor de asociere sus-menționate încheiate cu Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, precum și a acordului paralel încheiat cu Danemarca nu cuprinde accesul la Eurodac în scopul asigurării respectării legii. În acest scop, sunt în curs de ratificare acorduri complementare cu statele asociate respective.

Subsidiaritate

Prezenta propunere prevede că o comparare a datelor dactiloscopice utilizând Eurodac poate fi efectuată numai după obținerea unor rezultate negative în urma consultării bazelor de date dactiloscopice naționale și a bazelor de date dactiloscopice automatizate ale altor state membre în temeiul Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului (acordurile de la Prüm). Conform acestei dispoziții, statele membre care nu au pus în aplicare decizia Consiliului menționată anterior și nu pot executa o verificare în temeiul acordurilor de la Prüm, nu vor putea efectua nici verificări în Eurodac în scopul asigurării respectării legii. De asemenea, statele asociate care nu au pus în aplicare acordurile de la Prüm sau nu participă la acestea nu pot efectua o astfel de verificare în Eurodac.

Inițiativa propusă constituie o dezvoltare suplimentară a Regulamentului privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație și a politicii UE în domeniul migrației și pentru a se asigura faptul că normele comune vizând prelevarea datelor dactiloscopice și a datelor imaginii faciale ale resortisanților țărilor terțe în scopurile urmărite de Eurodac sunt aplicate în același mod în toate statele membre. Inițiativa creează un instrument care oferă Uniunii Europene informații cu privire la numărul de resortisanți ai țărilor terțe care intră în UE în mod neregulamentar sau în urma unor operațiuni de căutare și salvare (SAR) și solicită protecție internațională, informații care sunt indispensabile pentru elaborarea de politici sustenabile și bazate pe date concrete în domeniul migrației și al politicii în materie de vize.

De asemenea, prezenta propunere va ajuta statele membre să-i identifice pe resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și pe cei care au intrat în Uniunea Europeană în mod neregulamentar traversând frontierele externe, în vederea utilizării acestor informații pentru a facilita eliberarea de către statele membre a unor noi documente de identitate resortisanților țărilor terțe în scopul returnării acestora.

Dat fiind caracterul transnațional al problemelor din domeniul azilului și al protecției refugiaților, UE se află în poziția ideală pentru a propune soluții, în cadrul sistemului european comun de azil (SECA), la problemele descrise anterior în ceea ce privește Regulamentul privind Eurodac.

O modificare a Regulamentului privind Eurodac este, de asemenea, necesară pentru a adăuga un scop suplimentar la acesta, și anume controlul migrației neregulamentare către UE și al deplasărilor neautorizate ale migranților în situație neregulamentară în interiorul UE, iar în legătură cu acest aspect, o modificare care ar permite numărarea solicitanților, în plus față de numărarea cererilor. Acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând singure. În mod similar, aplicarea eficientă a motivelor de excludere în temeiul Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea] nu poate fi efectuată de statele membre acționând individual. În final, modificările necesare pentru punerea în aplicare efectivă a cadrului de interoperabilitate pot fi propuse doar de Comisie și pot fi puse în aplicare doar la nivelul UE, nu de statele membre acționând în mod individual.

Proporționalitate

Articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că acțiunea Uniunii nu depășește ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele tratatului. Forma aleasă pentru această acțiune a UE trebuie să permită propunerii să își atingă obiectivul și să fie pusă în aplicare în modul cel mai eficace posibil.

Propunerea se bazează pe principiile protejării vieții private în mod implicit și din faza de proiectare, care necesită ca procesele operaționale desfășurate în cadrul Eurodac să fie concepute de la bun început astfel încât să se respecte principiile de protecție a datelor și să fie proporționale în ceea ce privește dreptul la protecția datelor cu caracter personal, prin faptul că nu necesită colectarea și stocarea mai multor date pentru o perioadă mai lungă decât este absolut necesar pentru a permite sistemului să funcționeze și să își îndeplinească obiectivele. În plus, vor fi prevăzute și puse în aplicare toate garanțiile și mecanismele necesare pentru protecția eficace a drepturilor fundamentale ale resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor vizați de sfera de cuprindere a Eurodac, în special în ceea ce privește protecția vieții lor private și a datelor lor cu caracter personal.

Pentru ca sistemul să funcționeze, nu vor fi necesare alte procese sau armonizări la nivelul UE. Măsura avută în vedere este proporțională, deoarece acțiunea la nivelul UE întreprinsă pentru atingerea obiectivelor definite nu depășește ceea ce este necesar.

Alegerea instrumentului și a tehnicii legislative

Prezenta propunere modifică propunerea din 2016 de reformare a Regulamentului privind Eurodac. Deși Comisia sprijină toate elementele acordului provizoriu dintre colegiuitori cu privire la propunerea din 2016 de reformare a Regulamentului privind Eurodac, prezenta propunere modificată include din respectivul acord provizoriu doar articolele propuse pentru a fi modificate în mod semnificativ. Prin urmare, nu sunt incluse anumite articole convenite provizoriu între colegiuitori (de exemplu, articolele privind persoanele aflate într-o procedură de admisie și persoanele relocate). În consecință, în cazul a trei dintre articolele din prezenta propunere modificată [articolul 9 privind statisticile, articolul 19 privind marcarea și blocarea datelor și articolul 40a de introducere a unor modificări la Regulamentul (UE) 2019/818], unele dintre elementele acordului provizoriu (și anume părțile referitoare la persoanele aflate într-o procedură de admisie și la persoanele relocate) nu au putut fi incluse, deoarece nu a fost posibil să se facă referire la articolele respective. În plus, vor fi necesare unele ajustări tehnice suplimentare ale altor articole care fac obiectul acordului provizoriu, pentru a reflecta modificările introduse prin prezenta propunere modificată.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Prezenta propunere modifică o propunere existentă și, prin urmare, nu este disponibilă nicio evaluare ex post/verificare a adecvării legislației existente. Cu toate acestea, sunt disponibile dovezi prin intermediul altor surse care evidențiază necesitatea acestor modificări. Astfel, în ceea ce privește datele colectate în domeniul azilului, discuțiile care au avut loc cu statele membre (de exemplu, în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului) începând din 2016 au evidențiat o serie de elemente care afectează eficiența elaborării politicilor. În acest sens, pozițiile exprimate în timpul negocierilor privind pachetul SECA din 2016, discuțiile care au avut loc în diferite alte configurații, fie la nivel tehnic, fie la nivel politic, precum și contribuțiile la noul pact efectuate de diversele state membre au atras atenția asupra presiunii exercitate de deplasările neautorizate asupra sistemelor de azil ale statelor membre. Ele au evidențiat, de asemenea, limitările analizei actuale 13 în acest domeniu, care nu oferă o imagine exactă a fenomenului. Acest lucru este legat de faptul că datele disponibile în aceste scopuri se referă la proceduri administrative, nu la persoane. Întrucât în prezent nu există cifre exacte cu privire la numărul de solicitanți (care depun pentru prima dată o cerere de azil) din UE și la numărul celor care se deplasează dintr-un stat membru în altul, orice încercări suplimentare de analizare a fenomenului (de exemplu, motivele care stau la baza unor astfel de deplasări, profilurile lor, destinațiile preferate) sunt, în mod implicit, speculative. Prin urmare, identificarea politicilor adecvate pentru abordarea unor astfel de deplasări este lipsită de claritate și este ineficientă.

În aceeași ordine de idei, discuțiile au evidențiat necesitatea de a consolida legătura dintre azil și returnare, inclusiv prin punerea imediată la dispoziția autorităților relevante a informațiilor necesare.

Consultarea părților interesate

Înainte de lansarea noului Pact privind migrația și azilul, Comisia a consultat statele membre, Parlamentul European și părțile interesate în mai multe rânduri, pentru a colecta opiniile lor cu privire la viitorul Pact privind migrația și azilul, în perioada decembrie 2019-iulie 2020. În paralel, președințiile română, finlandeză și croată au organizat schimburi atât strategice, cât și tehnice privind viitorul diverselor aspecte ale politicii în domeniul migrației, incluzând azilul, returnarea și relațiile cu țările terțe în materie de readmisie și de reintegrare. Din aceste consultări și schimburi a reieșit sprijinul pentru un nou început al politicii europene în domeniul migrației și al azilului, pentru a aborda de urgență deficiențele din cadrul sistemului european comun de azil, a îmbunătăți eficacitatea sistemului de returnare, a structura și a echipa mai bine relațiile noastre cu țările terțe în materie de readmisie și a realiza reintegrarea sustenabilă a migranților returnați.

În cursul președinției finlandeze au fost organizate o serie de ateliere și de discuții în diversele foruri ale Consiliului, inclusiv în cadrul conferinței Tampere 2.0 de la Helsinki din 24-25 octombrie 2019 și al Forumului Salzburg de la Viena din 6-7 noiembrie 2019, în cadrul cărora statele membre și-au exprimat satisfacția cu privire la intenția Comisiei Europene de a relansa reforma Dublin pentru a găsi noi forme de solidaritate, la care să fie obligate să contribuie toate statele membre. Statele membre au subliniat faptul că măsurile de solidaritate ar trebui să fie însoțite de măsuri de responsabilitate. În plus, ele au subliniat nevoia urgentă de a combate deplasările neautorizate în interiorul UE, precum și de a asigura respectarea deciziilor de returnare a persoanelor care nu au nevoie de protecție internațională.

Comisara Johansson și serviciile Comisiei au organizat în mai multe rânduri consultări specifice cu organizații ale societății civile (OSC), cu reprezentanți ai Inițiativei privind copiii migranți și cu organizații neguvernamentale locale relevante din statele membre. În cadrul acestui proces de consultare, recomandările specifice s-au axat pe o abordare comună a standardelor specifice copiilor în urma Comunicării din 2017 privind copiii migranți 14 . Societatea civilă a participat, de asemenea, la consultările care au avut loc în cadrul Forumului consultativ instituit de EASO, pe subiecte cum ar fi etapele inițiale ale procedurii de azil (2019).

Comisia a ținut cont de numeroase recomandări ale autorităților naționale și locale 15 , ale organizațiilor neguvernamentale și internaționale, cum ar fi UNHCR 16 și OIM 17 , precum și ale grupurilor de reflecție și ale mediului academic cu privire la modul în care ar trebui realizat un nou început și cum ar trebui abordate provocările actuale în materie de migrație în conformitate cu standardele privind drepturile omului. În opinia acestora, un nou început al reformei ar trebui să presupună revizuirea anumitor norme pentru determinarea responsabilității și instituirea unui mecanism de solidaritate obligatorie, inclusiv pentru persoanele debarcate în urma unei operațiuni SAR. Organizațiile neguvernamentale pledează, de asemenea, pentru ca la nivelul statelor membre să existe o înțelegere comună a noțiunii de responsabilitate și au solicitat ca Regulamentul Dublin revizuit să includă un mecanism de transfer cu caracter permanent 18 . În cadrul proiectului MEDAM, de exemplu, Centrul pentru politici în domeniul migrației a recomandat integrarea unui tablou de bord privind politica în domeniul migrației care să vizeze monitorizarea progreselor înregistrate în materie de azil și migrație la nivelul UE 19 .

De asemenea, Comisia a luat în considerare contribuțiile și studiile Rețelei europene de migrație 20 , care au fost lansate din proprie inițiativă și care, în ultimii ani, au produs mai multe studii specializate și întrebări ad hoc.

Elaborarea de politici pe baza unor date concrete

Comisia favorizează un proces de elaborare de politici bazate pe date concrete și face trimitere la documentul separat (XXX) în care sunt detaliate datele și elementele care sprijină abordarea propusă pentru diversele provocări identificate începând cu 2016 pentru finalizarea reformei SECA.

În ceea ce privește Eurodac, acestea se referă, în principal, la posibilitățile actuale limitate de analizare a deplasărilor neautorizate din cauza limitărilor aferente datelor disponibile (date care se referă la cereri, și nu la persoane), la necesitatea de a reflecta noile norme introduse în Propunerea de regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație și la necesitatea introducerii în Regulamentul privind Eurodac a unor modificări care ar permite funcționarea sistemului în cadrul de interoperabilitate.

Drepturi fundamentale

Explicațiile cu privire la drepturile fundamentale legate de regulamentul reformat propus în 2016 rămân valabile.

Printre noile elemente introduse de propunerea modificată, conectarea într-o singură secvență a tuturor seturilor de date care aparțin unei persoane pentru a permite numărarea solicitanților, în plus față de numărarea cererilor, nu va modifica modul în care datele biometrice sunt colectate și prelucrate. Nu va fi creat niciun dosar nou. Statele membre vor păstra dreptul de proprietate asupra setului de date transmis și se vor aplica toate garanțiile și toate normele în materie de stocare și securitate a datelor prevăzute în propunerea inițială din 2016. În plus, ar urma să fie prevăzute, de asemenea, garanții adecvate în ceea ce privește procedura de conectare, întrucât seturile de date ar urma să fie conectate în secvență doar atunci când rezultatul pozitiv este confirmat de statele membre (cu verificarea de către un expert în date dactiloscopice, dacă este necesar). În ceea ce privește noua categorie de persoane debarcate în urma operațiunilor de căutare și salvare, aceste persoane sunt deja înregistrate în Eurodac în categoria persoanelor reținute pentru trecerea neregulamentară a frontierei externe. Noua categorie separată ar oferi o imagine mai exactă asupra fluxurilor migratorii și ar facilita aplicarea dispozițiilor relevante din Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație. Astfel de norme ar aduce, în cele din urmă, beneficii persoanelor debarcate în urma operațiunilor de căutare și salvare, întrucât ele ar permite o reflectare mai corectă a statutului lor, acestea nemaifiind înregistrate ca persoane care trec frontiera în mod neregulamentar. Aceleași date ar urma să fie colectate ca și pentru celelalte categorii, cu aceleași reguli și garanții pentru transmitere, prelucrare și stocare.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Prezenta propunere implică o modificare tehnică a sistemului central al Eurodac pentru a face posibilă efectuarea de comparări între toate categoriile de date și stocarea tuturor celor trei categorii de date. Alte funcții suplimentare, cum ar fi stocarea datelor biografice, alături de o imagine facială, vor necesita mai multe modificări ale sistemului central.

Costurile estimate de 29,872 milioane EUR includ costurile aferente actualizării tehnice și creșterii capacității de stocare și de prelucrare de date a sistemului central. De asemenea, costurile includ servicii informatice, software și hardware și ar acoperi îmbunătățirea și adaptarea necesare pentru a putea efectua căutări în toate categoriile de date care vizează atât scopurile în materie de azil, cât și pe cele în materie de migrație neregulamentară. De asemenea, ele reflectă costurile aferente personalului suplimentar solicitat de eu-LISA.

Fișa financiară anexată la prezenta propunere reflectă aceste elemente. Aceasta reflectă, de asemenea, costurile legate de modificările introduse de colegiuitori (crearea a două noi categorii, și anume persoanele înregistrate în scopul desfășurării unei proceduri de admisie și persoanele relocate în conformitate cu un mecanism național de relocare, stocarea de copii color ale documentelor de identitate sau de călătorie și posibilitatea ca autoritățile de aplicare a legii să efectueze căutări în Eurodac utilizând date alfanumerice), precum și costurile legate de studiul privind recunoașterea facială prevăzut în propunerea de reformare din 2016 (7 milioane EUR).

Modificările legate de interoperabilitate introduse de prezenta propunere modificată sunt incluse în fișa financiară a cadrului de interoperabilitate (15 milioane EUR).

5.ALTE ELEMENTE

Modalități de monitorizare, evaluare și raportare 

Textul propunerii din 2016, astfel cum a fost convenit provizoriu de către colegiuitori, prevede, la articolul 42, trei tipuri de obligații de raportare, după cum urmează:

o dată pe an, eu-LISA transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și AEPD un raport privind activitățile sistemului central (pe baza informațiilor furnizate de statele membre);

după șapte ani de la adoptare și, ulterior, o dată la patru ani, Comisia realizează o evaluare globală a Eurodac, examinând rezultatele obținute în raport cu obiectivele, precum și impactul asupra drepturilor fundamentale (pe baza informațiilor furnizate de eu-LISA, de statele membre și de Europol);

o dată la doi ani, fiecare stat membru și Europol întocmesc rapoarte privind eficacitatea comparării datelor biometrice cu datele Eurodac în scopul asigurării respectării legii. Rapoartele se transmit Comisiei până la data de 30 iunie a anului următor. Din doi în doi ani, Comisia compilează aceste rapoarte într-un raport privind accesul la Eurodac în scopul asigurării respectării legii, care va fi transmis Parlamentului European, Consiliului și AEPD. Acest raport este diferit de raportul descris la punctul anterior.

Raportul anual pe care eu-LISA va trebui să îl pregătească cu privire la activitățile sistemului central va include informații privind gestionarea și performanța Eurodac în raport cu o serie de indicatori cantitativi predefiniți (de exemplu, numărul total de seturi de date și pe categorie, numărul de rezultate pozitive, modul în care statele membre pun în aplicare termenele de transmitere a datelor biometrice către Eurodac, inclusiv întârzierile etc.).

Raportul care conține evaluarea globală a Eurodac, pe care Comisia va trebui să îl pregătească, va monitoriza rezultatele obținute în raport cu obiectivele stabilite de regulament și va măsura impactul asupra drepturilor fundamentale, în special în ceea ce privește protecția datelor și a vieții private, inclusiv dacă accesul în scopul asigurării respectării legii a dus la discriminarea indirectă a persoanelor care intră sub incidența Regulamentului privind Eurodac.

Rapoartele privind eficacitatea comparării datelor biometrice cu datele Eurodac, pregătite de Europol și de fiecare stat membru, vor evalua, printre altele, scopul exact al comparării, motivele invocate pentru o suspiciune justificată, numărul și tipul de cazuri care s-au încheiat cu o identificare reușită.

Explicație detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Prezenta propunere modificată trebuie să fie analizată în contextul negocierilor interinstituționale referitoare la propunerea Comisiei din 2016 de reformare a Regulamentului privind Eurodac și ar trebui să fie privită ca o completare a acestor discuții. Negocierile respective au condus la un acord provizoriu între colegiuitori, pe care Comisia îl sprijină și consideră că el ar îmbunătăți în mod semnificativ funcționarea Eurodac.

Pentru facilitarea trimiterilor, textul negociat de colegiuitori inclus în prezenta propunere, în comparație cu propunerea Comisiei din 2016, este marcat cu caractere aldine. Noile modificări specifice sunt marcate cu caractere aldine subliniate.

1.Numărarea solicitanților, în plus față de numărarea cererilor

Discuțiile recente din cadrul diverselor foruri (grupurile de pregătire ale Consiliului, grupurile consultative) și contribuțiile la noul pact oferite de statele membre în timpul consultării au indicat clar o serie de lacune în colectarea și analizarea informațiilor la nivelul UE în materie de azil și migrație. Acest aspect devine deosebit de relevant atunci când se analizează deplasările neautorizate în acest domeniu: în prezent, nu există nicio posibilitate de a ști câți solicitanți există în UE, deoarece cifrele se referă la cereri și, prin urmare, mai multe cereri pot aparține aceleiași persoane. Având în vedere aceste aspecte, este necesar să se transforme sistemul Eurodac dintr-o bază de date care numără cereri într-una care numără solicitanți. Acest fapt poate fi realizat prin conectarea tuturor seturilor de date din Eurodac care aparțin unei persoane, indiferent de categoria acestora, într-o singură secvență, ceea ce ar permite numărarea persoanelor. În plus, o dispoziție specifică ar permite agenției eu-LISA să producă statistici privind numărul solicitanților de azil și al solicitanților care depun pentru prima dată o cerere de azil, oferind o imagine exactă a numărului de resortisanți ai țărilor terțe și de apatrizi care solicită azil în UE. Agregarea acestor date cu alte tipuri de date, cum ar fi cele referitoare la mutările efectuate în temeiul Regulamentului privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație, va furniza o contribuție adecvată pentru tipul corect de răspuns în materie de politici în legătură cu deplasările neautorizate.

2.Statistici bazate pe date din mai multe sisteme

O nouă dispoziție care se bazează pe dispozițiile relevante din Regulamentele privind interoperabilitatea 21 (articolul 39) va permite eu-LISA să elaboreze statistici bazate pe date din mai multe sisteme, utilizând date din Eurodac, din Sistemul de intrare/ieșire (EES), ETIAS și din Sistemul de informații privind vizele (VIS). Unul dintre obiective ar fi acela de a ști, de exemplu, numărul de resortisanți ai țărilor terțe cărora li s-a eliberat o viză de ședere de scurtă durată de către un anumit stat membru sau într-o anumită țară terță, care au intrat în mod legal (și unde) și care apoi au solicitat protecție internațională (și unde). Aceste date ar oferi informațiile de bază necesare pentru evaluarea unor astfel de fenomene și pentru un răspuns adecvat în materie de politici. Dispoziția ar prevedea, de asemenea, că, pe lângă Comisie și statele membre, viitoarea Agenție a Uniunii Europene pentru Azil și Frontex ar avea acces și la astfel de statistici, întrucât ambele agenții, în cadrul mandatului lor respectiv, ar produce o analiză valoroasă în domeniul migrației și azilului.

3.Crearea unei noi categorii pentru persoanele debarcate în urma unei operațiuni de căutare și salvare (SAR)

Noua Propunere de regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație prevede un criteriu de responsabilitate pentru examinarea unei cereri de protecție internațională în cazul în care cererea a fost înregistrată după ce persoana în cauză a fost debarcată în urma unei operațiuni de căutare și salvare (în temeiul normelor actuale, aceste persoane sunt vizate de criteriul intrării neregulamentare). Acest lucru reflectă mai bine în acquis-ul în domeniul azilului obligațiile care decurg din Convenția internațională privind căutarea și salvarea pe mare 22 . Deși normele privind responsabilitatea pentru această nouă categorie sunt aceleași cu normele pentru persoanele care intră în mod neregulamentar, distincția este relevantă din perspectiva faptului că statele membre de debarcare se confruntă cu provocări specifice, deoarece nu pot aplica debarcărilor care au loc în urma unei operațiuni SAR aceleași instrumente ca în cazul trecerilor neregulamentare ale frontierei pe cale terestră sau aeriană. De exemplu, nu există nicio verificare oficială la frontiere a sosirilor în urma operațiunilor SAR, ceea ce nu înseamnă doar că definirea punctelor de intrare este mai dificilă, ci, de asemenea, că resortisanții țărilor terțe nu au la dispoziție puncte în care să solicite în mod oficial intrarea. Prin urmare, este necesar ca, în loc fie înregistrate ca persoane care trec frontiera în mod neregulamentar (cum se întâmplă în prezent), în Eurodac să existe o categorie separată pentru aceste persoane. În plus, aceasta va conduce, de asemenea, la o imagine mai precisă a componenței fluxurilor de migrație în UE.

4.Asigurarea coerenței depline cu Propunerea de regulament privind azilul și migrația

În plus față de crearea unei noi categorii pentru persoanele debarcate în urma unei operațiuni de căutare și salvare, prezenta propunere modificată adaugă, de asemenea, un set de dispoziții care reflectă toate aspectele relevante privind responsabilitatea unui stat membru (diferitele criterii de stabilire a responsabilității, transferul responsabilității și încetarea responsabilității). Aceste dispoziții se adaugă la cele care au fost deja incluse în propunerea inițială din 2016. În final, prezenta propunere modificată conține dispoziții privind transferul beneficiarilor de protecție internațională, reflectând astfel pe deplin diversele scenarii cuprinse în Propunerea de regulament privind azilul și migrația.

5.Asigurarea coerenței cu procedura de screening

Un număr limitat de modificări au fost necesare pentru a asigura coerența cu Propunerea de regulament privind procedura de screening. În acest sens, momentul din care începe să curgă termenul pentru prelevarea și transmiterea datelor biometrice ale solicitanților trebuia să fie adaptat pentru a ține cont de diversele scenarii posibile prevăzute în propunerea respectivă, pentru a asigura buna desfășurare a procedurii de azil.

6.Indicarea cererilor respinse

Ar urma să se creeze un nou câmp unde statele membre ar indica dacă o cerere a fost respinsă, iar solicitantul nu are dreptul de a rămâne și nu a fost autorizat să rămână în conformitate cu Regulamentul privind procedura de azil. Acest lucru nu ar aduce nicio schimbare în ceea ce privește normele aplicabile și drepturile persoanei, ci ar consolida legătura cu procedurile de returnare și ar oferi un sprijin suplimentar autorităților naționale care tratează un solicitant de protecție internațională a cărui cerere a fost respinsă într-un alt stat membru, deoarece le-ar permite să aleagă tipul corect de procedură aplicabilă (de exemplu, cerere ulterioară), fluidizând, prin urmare, întregul proces.

7.Indicarea acordării sau neacordării asistenței pentru returnare voluntară și reintegrare

Ar urma să se creeze un nou câmp pentru a indica dacă a fost acordată vreodată asistență pentru returnare voluntară și reintegrare (voluntary return and reintegration assistance – AVRR). El este necesar deoarece ar îmbunătăți capacitățile de monitorizare ale statelor membre în acest domeniu și ar împiedica utilizarea abuzivă a asistenței pentru returnare voluntară și reintegrare.

8.Indicarea faptului că, în urma procedurii de screening, persoana ar putea să reprezinte o amenințare la adresa securității interne

Ar urma să se creeze un nou câmp pentru a marca dacă, în urma procedurii de screening, rezultă că persoana ar putea să reprezinte o amenințare la adresa securității interne. El este necesar deoarece ar facilita punerea în aplicare a transferului, întrucât astfel de persoane ar fi excluse de la transfer în conformitate cu normele din Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație. În plus, s-ar accelera prelucrarea cererilor de protecție internațională. În acest sens, pentru solicitanții în cazul cărora o problemă de securitate a fost semnalată și marcată în Eurodac, evaluarea cererii s-ar putea concentra mai întâi pe stabilirea faptului dacă problema este suficient de gravă pentru a constitui un motiv de excludere/respingere.

9.Indicarea eliberării unei vize

Ar urma să se creeze un câmp pentru a indica statul membru care a eliberat sau a prelungit o viză pentru solicitant sau în numele căruia a fost eliberată viza și numărul cererii de viză. El este necesar deoarece ar facilita aplicarea criteriilor de responsabilitate pentru statele membre sau țările asociate care nu au obligații juridice în temeiul Regulamentului VIS 23 , dar care sunt totuși afectate de eliberarea unei vize.

10.Modificări subsecvente interoperabilității și modificări legate de Regulamentul privind interoperabilitatea, de regulamentele privind ETIAS 24 și VIS

Este necesar să se introducă un set de modificări tehnice subsecvente Regulamentului privind interoperabilitatea (de exemplu, trimiteri la registrul comun de date de identitate și definiția acestuia și a datelor de identitate sau clarificări cu privire la modul în care datele stocate vor fi împărțite între registrul comun de date de identitate și sistemul central). Necesitatea de a introduce aceste modificări în Regulamentul privind Eurodac a fost deja indicată atunci când au fost prezentate cele două propuneri de regulamente privind interoperabilitatea. Aceste modificări vor asigura temeiul juridic adecvat pentru funcționarea Eurodac în noul cadru de interoperabilitate. De asemenea, este necesar să se introducă modificări ale Regulamentului privind interoperabilitatea, pentru a include diversele trimiteri relevante la Eurodac. În final, este, de asemenea, necesar să se introducă un set de modificări subsecvente Regulamentului privind ETIAS și Regulamentului privind VIS, care reglementează accesul la Eurodac al unităților naționale ale ETIAS și, respectiv, al autorităților competente în domeniul vizelor, întrucât problema drepturilor de acces la diversele baze de date rămâne un aspect care trebuie abordat în actul legislativ care reglementează bazele de date respective.

2016/0132 (COD)

Propunere modificată de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea datelor biometrice în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] și a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/818

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 78 alineatul (2) literele (d), (e) și (g), articolul 79 alineatul (2) litera (c), articolul 87 alineatul (2) litera (c) și articolul 88 alineatul (2) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)După considerentul 4 se introduc următoarele considerente:

„(4a) În plus, în scopul aplicării eficace a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] și în conformitate cu normele sale, este necesar să se marcheze în mod clar în Eurodac faptul că a existat un transfer de responsabilitate între statele membre, inclusiv în cazuri de transfer. În plus, pentru a reflecta cu acuratețe obligațiile statelor membre de a efectua operațiuni de căutare și salvare și pentru a ajuta aceste state membre să facă față provocărilor specifice cu care se confruntă, deoarece ele nu pot aplica persoanelor debarcate în urma unor astfel de operațiuni aceleași instrumente ca și în cazul trecerilor neregulamentare ale frontierei pe cale terestră sau aeriană, este, de asemenea, necesar ca resortisanții țărilor terțe sau apatrizii debarcați în urma operațiunilor de căutare și salvare să fie înregistrați ca o categorie separată în Eurodac.

(4b) În plus, în scopul aplicării Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] este necesar să se marcheze dacă în urma controalelor de securitate efectuate în timpul procedurii de screening rezultă că o persoană ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității interne.”

(2)După considerentul 5 se introduc următoarele considerente:

„(5a) Este, de asemenea, necesar să se introducă dispoziții care să asigure funcționarea sistemului respectiv în cadrul de interoperabilitate instituit prin Regulamentele (UE) 2019/817 25 și 2019/818 26 ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(5b) În plus, este necesar să se introducă dispozițiile care ar încadra accesul la Eurodac al unităților naționale ale Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și al autorităților competente în domeniul vizelor, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1240 27 și (CE) nr. 767/2008 28 ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(5c) De asemenea, în scopul gestionării migrației neregulamentare, este necesar să se permită eu-LISA să producă statistici bazate pe date din mai multe sisteme, utilizând date din Eurodac, din Sistemul de informații privind vizele, din ETIAS și din Sistemul de intrare/ieșire. Pentru a preciza conținutul acestor statistici bazate pe date din mai multe sisteme ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.” 

(3)Considerentul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„(6) În scopurile respective, este necesar să se instituie un sistem denumit „Eurodac”, format dintr-un sistem central și din registrul comun de date de identitate instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2019/818, care să gestioneze o bază de date centrală informatizată de date biometriceamprentele digitale și imagini faciale, precum și din mijloacele electronice de transmitere între primele două [sistemul central și registrul comun de date de identitate] și statele membre, denumite în continuare «infrastructura de comunicații».”

(4)După considerentul 11 se introduce următorul considerent:

„(11a) În respectivul scop, este, de asemenea, necesar să se marcheze în mod clar în Eurodac faptul că o cerere de protecție internațională a fost respinsă atunci când resortisantul unei țări terțe sau apatridul nu are dreptul de a rămâne și nu a fost autorizat să rămână în conformitate cu Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de azil].”

(5)Considerentul 14 se înlocuiește cu următorul text:

„(14) În plus, pentru ca Eurodac să poată contribui în mod eficace la controlul migrației neregulamentare și la detectarea deplasărilor secundare în interiorul UE, este necesar să se permită sistemului să numere solicitanții, în plus față de cereri, conectând toate seturile de date care corespund unei persoane, indiferent de categoria lor, într-o singură secvență.”

(6)După considerentul 24 se introduce următorul considerent:

„(24a) În sensul prezentului regulament, se reamintește faptul că o persoană ar trebui să fie considerată a fi în situație de ședere ilegală pe teritoriul statului membru de transfer în cazul în care aceasta nu solicită protecție internațională în urma transferului sau nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare, astfel cum sunt stabilite la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2016/399 sau alte condiții de intrare, ședere sau reședință în statul membru de transfer.”

(7)După considerentul 60 se introduce următorul considerent:

„(60a) Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere aplicării Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului 29 .”

(8)Considerentul 63 se elimină.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

(9) Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 1

Scopul sistemului „Eurodac”

(1) Se instituie un sistem denumit „Eurodac”, al cărui scop este să contribuie la:

(a)determinarea statului membru responsabil, în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX / XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] cu examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate înregistrate într-un stat membru de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și, pe de altă parte, la facilitarea aplicării Regulamentului (UE) nr. XXX / XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] în condițiile stabilite de prezentul regulament;

(b)procesul de aplicare a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea] în condițiile stabilite de prezentul regulament;

(c)controlul imigrației ilegale neregulamentare în Uniune și al detectarea deplasărilor secundare în interiorul Uniunii și la identificarea resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor aflați în situație de ședere ilegală, în vederea stabilirii măsurilor corespunzătoare care trebuie să fie luate de către statele membre, inclusiv îndepărtarea și repatrierea persoanelor aflate în situație de ședere ilegală;

(d)stabilirea condițiilor în care autoritățile desemnate ale statelor membre și Oficiul European de Poliție (Europol) pot solicita compararea datelor dactiloscopice și a datelor imaginii facialebiometrice sau alfanumerice cu cele stocate în sistemul central în scopul asigurării respectării legii, pentru prevenirea, detectarea sau anchetarea infracțiunilor cu caracter terorist sau a altor infracțiuni grave;

(e)procesul de identificare corectă a persoanelor înregistrate în Eurodac în condițiile și pentru obiectivele menționate la articolul 20 din Regulamentul (UE) 2019/818 prin stocarea datelor de identitate, a datelor din documentele de călătorie și a datelor biometrice în registrul comun de date de identitate (CIR) instituit prin regulamentul respectiv;

(f)îndeplinirea obiectivelor Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile („ETIAS”), instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1240;

(g)îndeplinirea obiectivelor Sistemului de informații privind vizele (VIS) menționat în Regulamentul (CE) nr. 767/2008.

(2) Fără a aduce atingere prelucrării datelor destinate Eurodac de către statul membru de origine în bazele de date create în temeiul dreptului intern al acestuia, datele dactiloscopicebiometrice și alte date cu caracter personal pot fi prelucrate în Eurodac numai în scopurile prevăzute în prezentul regulament, și în Regulamentul (UE) nr. XXX / XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] și în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea][articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013].”

(10) Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1) litera (b), se adaugă următorul punct (iv):

„(iv) în cazul persoanei care intră sub incidența articolului 14a alineatul (1), statul membru care transmite datele cu caracter personal sistemului central și registrului comun de date de identitate și primește rezultatele comparării;”;

(b) la alineatul (1), se adaugă literele (p), (q) și (r), după cum urmează:

„(p)«CIR» înseamnă registrul comun de date de identitate definit la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2019/818;

(q)„date de identitate” înseamnă datele menționate la articolul 12 literele (c)–(f) și (h), articolul 13 alineatul (2) literele (c)–(f) și (h), articolul 14 alineatul (2) literele (c)–(f) și (h) și articolul 14a literele (c)–(f) și (h);

(r) „set de date” înseamnă setul de informații înregistrate în Eurodac în temeiul articolului 12, 13, 14 sau 14a, care corespunde unui set de amprente digitale ale unei persoane vizate și este compus din date biometrice, date alfanumerice și, dacă este disponibilă, o copie color scanată a unui document de identitate sau de călătorie.”

(11) Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Arhitectura sistemului și principiile de bază 

(1) Eurodac constă:

(a)dintr-un sistem central care cuprinde:

(i)o unitate centrală,

(ii)un plan și un sistem care asigură continuitatea activității;

(b)dintr-o infrastructură de comunicații între sistemul central și statele membre care furnizează un canal de comunicare securizat și criptat pentru datele Eurodac („infrastructură de comunicații”).

(c)din registrul comun de date de identitate (CIR), astfel cum este menționat la articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul 2019/818;

(d)dintr-o infrastructură de comunicații securizată între sistemul central și infrastructurile centrale ale portalului european de căutare, ale serviciului comun de comparare a datelor biometrice, ale CIR și ale detectorului de identități multiple, care sunt instituite prin Regulamentul nr. 2019/818.

(2) CIR conține datele menționate la articolul 12 literele (a)–(f), (h) și (i), la articolul 13 alineatul (2) literele (a)–(f), (h) și (i), la articolul 14 alineatul (2) literele (a)–(f), (h) și (i) și la articolul 14a literele (a)–(f), (h) și (i). Celelalte date Eurodac se stochează în sistemul central.

(2)(3) Infrastructura de comunicații Eurodac va utiliza rețeaua existentă de „servicii transeuropene securizate de telematică între administrații” (TESTA). Se instituie o rețea privată virtuală dedicată EURODAC, separată de rețeaua virtuală privată TESTA existentă, pentru a asigura separarea logică a datelor EURODAC de alte date. În scopul asigurării confidențialității, datele cu caracter personal transmise către sau din Eurodac trebuie să fie criptate. 

(3)(4) Fiecare stat membru are un singur punct de acces național. Europol are un singur punct de acces al Europol.

(4)(5) Datele privind persoanele menționate la articolul 10 alineatul (1), la articolul 13 alineatul (1), la articolul 14 alineatul (1) și la articolul 14a alineatul (1) care sunt prelucrate la nivelul sistemului central sunt prelucrate în numele statului membru de origine, în conformitate cu condițiile prevăzute de prezentul regulament și sunt separate prin mijloace tehnice corespunzătoare.

(6) Toate seturile de date înregistrate în Eurodac care corespund aceluiași resortisant al unei țări terțe sau aceluiași apatrid se conectează într-o singură secvență. În cazul în care se lansează o căutare pe baza unor amprente digitale în setul de date al unui resortisant al unei țări terțe sau al unui apatrid și se obține un rezultat pozitiv din cel puțin un alt set de amprente digitale dintr-un alt set de date care corespunde aceluiași resortisant al unei țări terțe sau aceluiași apatrid, Eurodac conectează în mod automat seturile respective de date pe baza comparării amprentelor digitale. Dacă este necesar, compararea amprentelor digitale se verifică și se confirmă de către un expert în date dactiloscopice, în conformitate cu articolul 26. În cazul în care statul membru destinatar confirmă rezultatul pozitiv, acesta trimite eu-LISA o notificare în care confirmă conexiunea.

(5)(7) Normele care reglementează Eurodac se aplică, de asemenea, operațiunilor efectuate de statele membre de la transmiterea datelor către sistemul central până la folosirea rezultatelor comparării.”

(12) Se introduc următoarele articole 8a, 8b, 8c și 8d:

„Articolul 8a

Interoperabilitatea cu ETIAS 

(1) De la [data aplicării prezentului regulament], sistemul central Eurodac se conectează la portalul european de căutare menționat la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2019/818 pentru a permite prelucrarea automată menționată la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1240.

(2) Prelucrarea automată menționată la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1240 permite efectuarea verificărilor prevăzute la articolul 20 și a verificărilor ulterioare prevăzute la articolele 22 și 26 din regulamentul respectiv.

În scopul efectuării verificărilor menționate la articolul 20 alineatul (2) litera (k) din Regulamentul (UE) 2018/1240, sistemul central al ETIAS utilizează portalul european de căutare pentru a compara datele din ETIAS cu datele din Eurodac colectate pe baza articolelor 12, 13, 14 și 14a din prezentul regulament care corespund persoanelor care au părăsit sau care au fost îndepărtate de pe teritoriul statelor membre în conformitate cu o decizie de returnare sau cu un ordin de îndepărtare și utilizând tabelul de corespondență din anexa II la prezentul regulament.

Verificările nu aduc atingere normelor specifice prevăzute la articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1240.

Articolul 8b

Condiții de acces la Eurodac pentru prelucrarea manuală de către unitățile naționale ale ETIAS 

(1) Consultarea Eurodac de către unitățile naționale ale ETIAS se efectuează prin intermediul acelorași date alfanumerice ca cele utilizate pentru prelucrarea automată menționată la articolul 8a.

(2) În sensul articolului 1 alineatul (1) litera (f), unitățile naționale ale ETIAS au acces la Eurodac și îl pot consulta, într-un format care permite numai citirea, în scopul examinării cererilor de autorizații de călătorie. În particular, unitățile naționale ale ETIAS pot consulta datele menționate la articolele 12, 13, 14 și 14a.

(3) În urma consultării și a accesului în temeiul alineatelor (1) și (2) din prezentul articol, rezultatul evaluării se înregistrează numai în dosarele de cerere ETIAS.

Articolul 8c

Accesul la Eurodac al autorităților competente în domeniul vizelor

În scopul verificării manuale a rezultatelor pozitive generate de interogările automate efectuate de Sistemul de informații privind vizele în conformitate cu articolele [9a și 9c] din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și în scopul examinării cererilor de viză și al luării unei decizii cu privire la acestea în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 30 , autoritățile competente în domeniul vizelor au acces la Eurodac pentru a consulta datele într-un format care permite numai citirea.

Articolul 8d

Interoperabilitatea cu Sistemul de informații privind vizele 

De la [data aplicării Regulamentului (UE) XXX/XXX de modificare a Regulamentului VIS], astfel cum se prevede la articolul [9] din respectivul regulament, Eurodac este conectat la portalul european de căutare menționat la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2019/817 pentru a permite prelucrarea automată menționată la articolul [9a] din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 cu scopul de a efectua interogări în Eurodac și de a compara datele relevante din Sistemul de informații privind vizele cu datele relevante din Eurodac. Verificările nu aduc atingere normelor specifice prevăzute la articolul 9 litera (b) din Regulamentul 767/2008.”

(13) Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

Statistici

(1) eu-LISA întocmește lunar statistici privind activitatea sistemului central, indicând în special:

(a)numărul solicitanților și numărul solicitanților care depun pentru prima dată o cerere de azil, care rezultă din procesul de conectare menționat la articolul 4 alineatul (6);

(b)numărul de solicitanți respinși care rezultă din procesul de conectare menționat la articolul 4 alineatul (6) și în temeiul articolului 12 litera (za);

(ac)numărul seturilor de date transmise privind persoanele menționate la articolul 10 alineatul (1), la articolul 13 alineatul (1) și, la articolul 14 alineatul (1) și la articolul 14a alineatul (1);

(bd)numărul de rezultate pozitive privind persoanele menționate la articolul 10 alineatul (1):

(i)pentru care a fost înregistrată o cerere de protecție internațională care au prezentat ulterior o cerere de protecție internațională în alt stat membru;

(ii)care au fost reținute în legătură cu trecerea neregulamentară a unei frontiere externe și;

(iii)care au fost găsite în situație de ședere ilegală într-un stat membru;

(iv)care au fost debarcate în urma unei operațiuni de căutare și salvare;

(ce)numărul de rezultate pozitive privind persoanele menționate la articolul 13 alineatul (1):

(i)pentru care a fost înregistrată o cerere de protecție internațională care au prezentat ulterior o cerere de protecție internațională;

(ii)care au fost reținute în legătură cu trecerea neregulamentară a unei frontiere externe și;

(iii)care au fost găsite în situație de ședere ilegală într-un stat membru;

(iv)care au fost debarcate în urma unei operațiuni de căutare și salvare;

(df)numărul de rezultate pozitive privind persoanele menționate la articolul 14 alineatul (1):

(i)pentru care a fost înregistrată o cerere de protecție internațională care au prezentat ulterior o cerere de protecție internațională în alt stat membru,

(ii)care au fost reținute în legătură cu trecerea neregulamentară a unei frontiere externe și;

(iii)care au fost găsite în situație de ședere ilegală într-un stat membru;

(iv)care au fost debarcate în urma unei operațiuni de căutare și salvare;

(g) numărul de rezultate pozitive privind persoanele menționate la articolul 14a alineatul (1):

(i)pentru care a fost înregistrată o cerere de protecție internațională;

(ii)care au fost reținute în legătură cu trecerea neregulamentară a unei frontiere externe;

(iii)care au fost în situație de ședere ilegală într-un stat membru;

(iv)care au fost debarcate în urma unei operațiuni de căutare și salvare;

(eh)numărul datelor dactiloscopicebiometrice pe care sistemul central a trebuit să le solicite mai mult decât o dată de la statul membru de origine deoarece datele dactiloscopicebiometrice trimise inițial nu puteau fi comparate prin folosirea sistemuluielor informatizate de recunoaștere a amprentelor digitale și a imaginilor faciale;

(fi)numărul de seturi de date marcate și nemarcate blocate și deblocate în conformitate cu articolul 19 alineatulele (1), și articolul 17 alineatele (2), (3) și (4);

(gj)numărul de rezultate pozitive privind persoanele menționate la articolul 19 alineatele (1) și (4) pentru care au fost înregistrate rezultate pozitive în conformitate cu literele (b), (c) și (d)  (g) din prezentul articol.

(hk)numărul de cereri menționate la articolul 21 alineatul (1) și de rezultate pozitive;

(il)numărul de cereri menționate la articolul 22 alineatul (1) și de rezultate pozitive;

(jm)numărul de cereri introduse pentru persoanele menționate la articolul 31;

(hn) numărul de rezultate pozitive primite de la sistemul central, astfel cum se prevede la articolul 26 alineatul (6).

(2) Datele statistice lunare pentru persoanele menționate la alineatul (1) literele (a) – (h) (n) sunt publicate în fiecare lună. La sfârșitul fiecărui an, datele statistice anuale pentru persoanele menționate la alineatul (1) literele (a) – (h) (n) sunt publicate de eu-LISA. Datele statistice conțin o defalcare a datelor pentru fiecare stat membru se defalcă pentru fiecare stat membru. Datele statistice pentru persoanele menționate la alineatul (1) litera (c) se defalcă, dacă este posibil, în funcție de anul nașterii și de sex.

(3) În scopul sprijinirii obiectivului menționat la articolul 1 litera (c), eu-LISA elaborează statistici lunare bazate pe date din mai multe sisteme. Statisticile respective nu permit identificarea persoanelor și utilizează date din Eurodac, din Sistemul de informații privind vizele, din ETIAS și din Sistemul de intrare/ieșire.

Aceste statistici se pun la dispoziția Comisiei, a [Agenției Uniunii Europene pentru Azil], a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și a statelor membre. Comisia precizează, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, conținutul statisticilor lunare bazate pe date din mai multe sisteme. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 41a alineatul (2).

(3)(4) La cererea Comisiei, eu-LISA îi furnizează acesteia statistici privind aspecte specifice în scopuri de cercetare și analiză, fără a permite identificarea individuală, precum și statistici periodice în temeiul alineatului (1). Statisticile respective sunt transmise altor agenții competente din domeniul justiției și afacerilor interne, dacă sunt relevante pentru punerea în aplicare a sarcinilor care le revin acestora legate de aplicarea prezentului regulament, precum și statistici în temeiul alineatului (1) și, la cerere, le pune la dispoziția unui stat membru și a [Agenției Uniunii Europene pentru Azil].

(5) eu-LISA stochează datele menționate la alineatele (1)–(4) din prezentul articol, care nu permit identificarea persoanelor, în scopuri de cercetare și analizare, permițând astfel autorităților menționate la alineatul (3) din prezentul articol să obțină rapoarte și statistici adaptabile în registrul central de raportare și statistici menționat la articolul 39 din Regulamentul (UE) 2019/818.

(6) Accesul la registrul central de raportare și statistici menționat la articolul 39 din Regulamentul (UE) 2019/818 se acordă eu-LISA, Comisiei, [Agenției Uniunii Europene pentru Azil] și autorităților desemnate de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 28 alineatul (2). Accesul poate fi acordat, de asemenea, utilizatorilor autorizați ai altor agenții din domeniul justiției și afacerilor interne, în cazul în care un astfel de acces este relevant pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin.

(14) Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

Colectarea și transmiterea datelor biometrice 

(1) Fiecare stat membru prelevează, fără întârziere, amprentele digitale ale tuturor degetelor și imaginea facială a datele biometrice ale fiecărui solicitant de protecție internațională cu vârsta de cel puțin șase ani în timpul procedurii de screening menționate în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de screening] sau, în cazul în care datele biometrice nu au putut fi prelevate în timpul procedurii de screening sau solicitantul nu a fost supus procedurii de screening, la momentul înregistrării cererii de protecție internațională menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de azil] și le transmite cât mai curând posibil și nu mai târziu de 72 de ore de la prelevarea datelor biometricedepunerea cererii sale de protecție internațională, astfel cum este definită la articolul [21 alineatul (2)] din Regulamentul (UE) nr. 604/2013, sistemului central, împreună cu datele menționate la articolul 12 literele (c)–(p) din prezentul regulament și, după caz, CIR, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2).

În cazul în care se aplică articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) XXX/ XXX [Regulamentul privind procedura de screening], iar persoana solicită protecție internațională în timpul procedurii de screening, pentru fiecare solicitant de protecție internațională cu vârsta de cel puțin șase ani, fiecare stat membru utilizează datele biometrice prelevate în timpul procedurii de screening și le transmite, împreună cu datele menționate la articolul 12 literele (c)–(p) din prezentul regulament, sistemului central și, după caz, CIR, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), în termen de cel mult 72 de ore de la înregistrarea cererii menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de azil].

Nerespectarea termenului de 72 de ore nu exonerează statul membru de obligația de a preleva și de a transmite amprentele digitaledatele biometrice către sistemul centralCIR. În cazul în care starea vârfurilor degetelor nu permite prelevarea amprentelor digitale la o calitate care să asigure o comparare corespunzătoare, în conformitate cu articolul 26, statul membru de origine va preleva din nou amprentele digitale ale solicitantului și le va retransmite cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore de la momentul la care acestea au fost prelevate în mod adecvat.

(2) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când nu este posibil să se preleveze amprentele digitale și imaginea facialădatele biometrice ale unui solicitant de protecție internațională din motive legate de sănătatea acestuia sau de protecția sănătății publice, statele membre prelevează și transmit amprentele digitale respective și imaginea facială respectivădatele biometrice respective cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore de la momentul la care aceste motive de sănătate nu mai sunt valabile.

În cazul unor probleme tehnice grave, statele membre pot prelungi termenul de 72 de ore menționat la alineatul (1) cu maximum 48 de ore suplimentare, pentru a-și pune în practică planurile naționale de asigurare a continuității.

(3) La cererea statului membru în cauză, datele dactiloscopice biometrice pot fi, de asemenea, prelevate și trimise în numele statului membru respectiv de către membri ai echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă sau de către experți ai statelor membre în materie de azil echipelor de sprijin pentru azil în îndeplinirea sarcinilor și în exercitarea competențelor lor în conformitate cu Regulamentul privind Paza europeană de frontieră [și de coastă] și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului] și cu [Regulamentul (UE) nr. 439/2010](UE) 2019/1896 și cu Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Agenția UE pentru Azil].

(4) Fiecare set de date colectate și transmise în conformitate cu alineatul (1) se conectează cu alte seturi de date care corespund aceluiași resortisant al unei țări terțe sau aceluiași apatrid într-o singură secvență, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (6).

(15) Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Informații privind statutul persoanelor vizate 

(1) De îndată ce statul membru responsabil a fost stabilit în conformitate cu Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație], statul membru care efectuează procedurile de determinare a statului membru responsabil actualizează setul său de date înregistrate în temeiul articolului 12 din prezentul regulament cu privire la persoana în cauză prin adăugarea statului membru responsabil.

În cazul în care un stat membru devine responsabil deoarece există motive întemeiate să se considere că solicitantul este un pericol pentru securitatea națională sau ordinea publică a statului membru respectiv în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) XXX/ XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație], acesta actualizează setul său de date înregistrate în temeiul articolului 12 din prezentul regulament cu privire la persoana în cauză prin adăugarea statului membru responsabil.

(1)(2) Următoarele informații sunt transmise sistemului central pentru a fi stocate în conformitate cu articolul 17 alineatul (1), în scopul transmiterii în temeiul articolelor 15 și 16:

(a)când un solicitant de protecție internațională sau o altă persoană menționată la articolul 21 alineatul (1) 26 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) sau (e) din Regulamentul (UE) nr. XXX / XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] sosește pe teritoriul statului responsabil ca urmare a unei mutări efectuate în temeiul unei notificări de reprimire în temeiul articolului 26 31 din regulamentul respectiv, statul membru responsabil își actualizează setul de date referitoare la persoana vizată, înregistrate în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament, prin adăugarea datei de sosire a acesteia;

(b)când un solicitant de protecție internațională sosește pe teritoriul statului membru responsabil, ca urmare a unei mutări efectuate în temeiul unei decizii referitoare la o cerere de preluare, în temeiul articolului 24 30 din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX [Regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație], statul membru responsabil transmite un set de date referitoare la persoana vizată înregistrate în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament și include data de sosire a acesteia;

(c)când un solicitant de protecție internațională sosește pe teritoriul statului membru de repartizare în temeiul articolului 34 din Regulamentul (UE) nr. [.../...], statul membru trimite un set de date înregistrate în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament referitoare la persoana în cauză, include data sosirii acesteia și înregistrează faptul că este statul membru de repartizare;

(dc)de îndată ce statul membru de origine se asigură că persoana vizată, ale cărei date au fost înregistrate în Eurodac, în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament, a părăsit teritoriul statelor membre, în vederea executării unei decizii de returnare sau a unui ordin de îndepărtare emise ca urmare a retragerii sau a respingerii cererii de protecție internațională, statul membru de origine își actualizează setul de date referitoare la persoana vizată, înregistrate în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament, prin adăugarea datei de îndepărtare sau a datei la care persoana respectivă a părăsit teritoriul;

(e)statul membru care devine responsabil în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […/…] își actualizează setul de date referitoare la solicitantul de protecție internațională, înregistrate în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament, prin indicarea faptului că a devenit statul membru responsabil și prin adăugarea datei la care a fost luată decizia de examinare a cererii.

(3) În cazul în care responsabilitatea s-a transferat unui alt stat membru, în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) și cu articolul 58 alineatul (3) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrației], statul membru care stabilește că responsabilitatea s-a transferat sau statul membru de transfer al solicitantului indică statul membru responsabil.

(4) În cazul în care se aplică alineatul (1) sau (3) al prezentului articol sau articolul 19 alineatul (6), sistemul central informează, cât mai curând posibil și nu mai târziu de 72 de ore, toate statele membre de origine despre transmiterea unor astfel de date de către un alt stat membru de origine care a produs un rezultat pozitiv în raport cu datele pe care acestea le-au transmis cu referire la persoanele menționate la articolul 10 alineatul (1), la articolul 13 alineatul (1), la articolul 14 alineatul (1) sau la articolul 14a alineatul (1). Respectivele state membre de origine actualizează și statul membru responsabil în seturile lor de date corespunzătoare.”

(16) Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Înregistrarea datelor 

Numai următoarele tipuri de date se înregistrează în sistemul central și, după caz, în CIR:

(a)datele dactiloscopice;

(b)o imagine facială;

(c)numele și prenumele, numele date la naștere și numele folosite anterior și orice pseudonime, care pot fi introduse separat;

(d)cetățenia (cetățeniile);

(e)locul și data nașterii;

(f)locul nașterii;

(fg)statul membru de origine, locul și data cererii de protecție internațională; în cazurile menționate la articolul 11 alineatul (2) litera (b), data cererii este cea introdusă de statul membru care a efectuat mutarea solicitantului;

(gh)sexul;

(hi)dacă sunt disponibile, tipul documentului de identitate sau de călătorie și numărul acestuia; codul de trei litere al țării care l-a eliberat și data expirăriiperioada de valabilitate a acestuia;

(j)în cazul în care este disponibil un document de identitate sau de călătorie, o copie color scanată a acestuia, împreună cu o indicare a autenticității documentului sau, în cazul în care nu este disponibil, un alt document care să faciliteze identificarea resortisantului țării terțe sau a apatridului, împreună cu o indicare a autenticității documentului;

(ik)numărul de referință folosit de statul membru de origine;

(j)numărul unic de referință al cererii de protecție internațională în temeiul articolului 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. […/…];

(l)statul membru responsabil în cazurile menționate la articolul 11 alineatul (1), (2) sau (3);

(km)statul membru de repartizaretransfer în conformitate cu articolul 14b alineatul (1)11 litera (c);

(ln)data prelevării amprentelor digitale și/sau a imaginii facialedatelor biometrice;

(mo)data transmiterii datelor către sistemul central și, după caz, către CIR;

(np)numele de utilizator al operatorului;

(oq)atunci când este cazul, în conformitate cu cazurile menționate la articolul 11 alineatul (2) litera (a), data sosirii persoanei vizate, ca urmare a unei mutări;

(pr)atunci când este cazul, în conformitate cu cazurile menționate la articolul 11 alineatul (2) litera (b), data sosirii persoanei vizate, ca urmare a unei mutări;

(q)acolo unde este cazul, în conformitate cu articolul 11 litera (c), data sosirii persoanei vizate, ca urmare a unui transfer;

(rs)acolo unde este cazul, în conformitate cu cazurile menționate la articolul 11 alineatul (2) litera (dc), data la care persoana vizată a părăsit sau a fost îndepărtată de pe teritoriul statelor membre;

(t) atunci când este cazul, în conformitate cu cazurile menționate la articolul 14b alineatul (2), data sosirii persoanei vizate, ca urmare a unei mutări;

(s)acolo unde este cazul, în conformitate cu articolul 11 litera (e), data la care a fost luată decizia de examinare a cererii.

(u)dacă există indicii că solicitantului i s-a eliberat o viză, statul membru care a eliberat sau a prelungit viza sau în numele căruia a fost eliberată viza și numărul cererii de viză;

(v)faptul că persoana ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității interne în urma procedurii de screening menționate în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de screening] sau în urma unei examinări în temeiul articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) XXX/ XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație];

(x)dacă este cazul, faptul că cererea de protecție internațională a fost respinsă în cazul în care solicitantul nu are dreptul de a rămâne și nu a fost autorizat să rămână într-un stat membru în temeiul Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de azil];

(z)dacă este cazul, faptul că s-a acordat asistența pentru returnare voluntară și reintegrare (AVRR);

(2) Un set de date în temeiul alineatului (1) este considerat creat în sensul articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 818/2019 atunci când sunt înregistrate toate datele de la literele (a)-(f) și (h).”

(17) Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 13

Colectarea și transmiterea datelor biometrice 

(1) Fiecare stat membru prelevează, în mod prompt, amprentele digitale ale tuturor degetelor și imaginea facială adatele biometrice ale fiecărui resortisant al unei țări terțe sau apatrid cu vârsta de cel puțin șase ani care a fost reținut de către autoritățile de control competente pentru trecerea neregulamentară a frontierei unui stat membru pe uscat, apă sau calea aerului, venind dintr-o țară terță și care nu este returnat sau care rămâne fizic pe teritoriul statelor membre și care nu este ținut în custodie, izolare sau detenție pe întreaga perioadă scursă de la reținere la îndepărtarea efectuată pe baza deciziei de returnare.

(2) Statul membru în cauză transmite sistemului central și, după caz, CIR, cât mai curând posibil și în cel mult 72 de ore de la data reținerii, următoarele date referitoare la orice resortisant al unei țări terțe sau apatrid, astfel cum se prevede la alineatul (1), care nu este returnat:

(a)datele dactiloscopice;

(b)o imagine facială;

(c)numele și prenumele, numele date la naștere și numele folosite anterior și orice pseudonime, care pot fi introduse separat;

(d)cetățenia (cetățeniile);

(e)locul și data nașterii;

(f)locul nașterii;

(fg)statul membru de origine, locul și data reținerii;

(gh)sexul;

(hi)dacă sunt disponibile, tipul documentului de identitate sau de călătorie și numărul acestuia; codul de trei litere al țării care l-a eliberat și data expirăriiperioada de valabilitate a acestuia;

(j)în cazul în care este disponibil un document de identitate sau de călătorie, o copie color scanată a acestuia, împreună cu o indicare a autenticității documentului sau, în cazul în care nu este disponibil, un alt document care să faciliteze identificarea resortisantului țării terțe sau a apatridului, împreună cu o indicare a autenticității documentului;

(ik)numărul de referință folosit de statul membru de origine;

(jl)data prelevării amprentelor digitale și/sau imaginii facialedatelor biometrice;

(km)data transmiterii datelor către sistemul central și, după caz, către CIR;

(ln)numele de utilizator al operatorului;

(mo)dacă este cazul, în conformitate cu alineatul (6), data la care persoana în cauză a părăsit sau a fost îndepărtată de pe teritoriul statelor membre;

(p)statul membru de transfer în conformitate cu articolul 14b alineatul (1);

(q)dacă este cazul, faptul că s-a acordat asistența pentru returnare voluntară și reintegrare (AVRR);

(r)faptul că persoana ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității interne în urma procedurii de screening menționate în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de screening].

(3) Prin derogare de la alineatul (2), datele prevăzute la alineatul (2) privind persoanele reținute în temeiul alineatului (1), care rămân fizic pe teritoriul statelor membre, dar sunt ținute în custodie, izolare sau detenție de la data reținerii pe o perioadă care depășește 72 de ore, se transmit anterior eliberării acestora din custodie, izolare sau detenție.

(4) Nerespectarea termenului de 72 de ore menționat la alineatul (2) din prezentul articol nu exonerează statele membre de obligația de a preleva și de a transmite amprentele digitale datele biometrice către sistemul centralCIR. În cazul în care starea vârfurilor degetelor nu permite prelevarea amprentelor digitale la o calitate care să asigure o comparare adecvată în temeiul articolului 26, statul membru de origine prelevează din nou amprentele digitale ale persoanelor reținute astfel cum se prevede la alineatul (1) din prezentul articol și le retransmite cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore de la momentul la care acestea au fost prelevate în mod adecvat.

(5) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când nu este posibil să se preleveze amprentele și imaginea facialădatele biometrice ale persoanei reținute ca urmare a unor măsuri luate pentru a se asigura sănătatea acesteia sau protecția sănătății publice, statul membru în cauză prelevează și transmite amprentele digitale respectivă și imaginea facială respectivădatele biometrice respective cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore de la momentul la care aceste motive de sănătate nu mai sunt valabile.

În cazul unor probleme tehnice grave, statele membre pot prelungi termenul de 72 de ore menționat la alineatul (2) cu maximum 48 de ore suplimentare, pentru a-și pune în practică planurile naționale de asigurare a continuității.

(6) De îndată ce statul membru de origine se asigură că persoana în cauză, ale cărei date au fost înregistrate în Eurodac în conformitate cu alineatul (1), a părăsit teritoriul statelor membre în vederea executării unei decizii de returnare sau a unui ordin de îndepărtare, acesta își actualizează setul de date înregistrate în conformitate cu alineatul (2) referitoare la persoana în cauză prin adăugarea datei la care aceasta fost îndepărtată sau a părăsit teritoriul.

(7) La cererea statului membru în cauză, dDatele dactiloscopice biometrice pot fi, de asemenea, prelevate și trimise de către membri ai echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă sau de către experți ai echipelor de sprijin pentru azil în îndeplinirea sarcinilor și în exercitarea competențelor în conformitate cu Regulamentul privind Paza europeană de frontieră [și de coastă] și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului(UE) 2019/1896 și cu Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Agenția UE pentru Azil].

(8) Fiecare set de date colectate și transmise în conformitate cu alineatul (1) se conectează cu alte seturi de date care corespund aceluiași resortisant al unei țări terțe sau aceluiași apatrid într-o singură secvență, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (6).

(9) Un set de date în temeiul alineatului (2) este considerat creat în sensul articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 818/2019 atunci când sunt înregistrate toate datele de la literele (a)-(f) și (h).”

(18) Articolul 14 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 14

Colectarea și transmiterea datelor biometrice 

(1) Fiecare stat membru prelevează, în mod prompt, amprentele digitale ale tuturor degetelor și imaginea facială adatele biometrice ale fiecărui resortisant al unei țări terțe sau apatrid cu vârsta de cel puțin șase ani care este găsit în situație de ședere ilegală pe teritoriul său.

(2) Statul membru în cauză transmite sistemului central și, după caz, CIR, cât mai curând posibil și în cel mult 72 de orede la data reținerii, după ce resortisantul unei țări terțe sau apatridul a fost găsit în situație de ședere ilegală, următoarele date referitoare la orice resortisant al unei țări terțe sau apatrid menționat la alineatul (1):

(a)datele dactiloscopice;

(b)o imagine facială;

(c)numele și prenumele, numele date la naștere și numele folosite anterior și orice pseudonime, care pot fi introduse separat;

(d)cetățenia (cetățeniile);

(e)locul și data nașterii;

(f)locul nașterii;

(fg)statul membru de origine, locul și data reținerii;

(gh)sexul;

(hi)dacă sunt disponibile, tipul documentului de identitate sau de călătorie și numărul acestuia; codul de trei litere al țării care l-a eliberat și data expirăriiperioada de valabilitate a acestuia;

(j)în cazul în care este disponibil un document de identitate sau de călătorie, o copie color scanată a acestuia, împreună cu o indicare a autenticității documentului sau, în cazul în care nu este disponibil, un alt document care să faciliteze identificarea resortisantului țării terțe sau a apatridului, împreună cu o indicare a autenticității documentului;

(ik)numărul de referință folosit de statul membru de origine;

(jl)data prelevării amprentelor digitale și/sau imaginii facialedatelor biometrice;

(km)data transmiterii datelor către sistemul central și, după caz, către CIR;

(ln)numele de utilizator al operatorului;

(mo) acolo unde este cazul, în conformitate cu alineatul (6)(5), data la care persoana în cauză a părăsit sau a fost îndepărtată de pe teritoriul statelor membre;

(p)statul membru de transfer în conformitate cu articolul 14b alineatul (1);

(q)atunci când este cazul, în conformitate cu cazurile menționate la articolul 14b alineatul (2), data sosirii persoanei vizate, ca urmare a unei mutări;

(r)dacă este cazul, faptul că s-a acordat asistența pentru returnare voluntară și reintegrare (AVRR);

(s)dacă este cazul, faptul că persoana ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității interne în urma procedurii de screening menționate în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de screening].

(3) Datele dactiloscopice ale unui resortisant al unei țări terțe sau ale unui apatrid, astfel cum este descris la alineatul (1), se transmit sistemului central numai în scopul comparării și se compară cu datele dactiloscopice ale persoanelor cărora li s-au prelevat amprentele digitale în scopul prevăzut la articolul 10 alineatul (1), la articolul 13 alineatul (1) și la articolul 14 alineatul (1), transmise de alte state membre și deja înregistrate în sistemul central.

(4)(3) Nerespectarea termenului de 72 de ore menționat la alineatul (3)(2) al prezentului articol nu exonerează statele membre de obligația de a preleva și de a transmite amprentele digitale datele biometrice către sistemul central CIR. În cazul în care starea vârfurilor degetelor nu permite prelevarea amprentelor digitale la o calitate care să asigure o comparare corespunzătoare în temeiul articolului 26, statul membru de origine prelevează din nou amprentele digitale ale persoanelor reținute menționate la articolul (1) al prezentului articol și le retransmite cât mai repede posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore de la momentul la care acestea au fost prelevate din nou în mod corespunzător.

(5)(4) Prin derogare de la alineatul (1), atunci când nu este posibil să se preleveze amprentele și imaginea facialădatele biometrice ale persoanei reținute ca urmare a unor măsuri luate pentru a se asigura sănătatea acesteia sau protecția sănătății publice, statul membru în cauză prelevează și transmite amprentele digitale respectivă și imaginea facială respectivădatele biometrice respective cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore de la momentul la care aceste motive de sănătate nu mai sunt valabile.

În cazul unor probleme tehnice grave, statele membre pot prelungi termenul de 72 de ore menționat la alineatul (2) cu maximum 48 de ore suplimentare, pentru a-și pune în practică planurile naționale de asigurare a continuității.

(6)(5) De îndată ce statul membru de origine se asigură că persoana în cauză, ale cărei date au fost înregistrate în Eurodac, în conformitate cuarticolul 13 alineatul (1) din prezentul regulament alineatul (1), a părăsit teritoriul statelor membre, în vederea executării unei decizii de returnare sau a unui ordin de îndepărtare, acesta își actualizează setul de date înregistrate în conformitate cu alineatul (2) al prezentului articol referitoare la persoana în cauză prin adăugarea datei la care aceasta a fost îndepărtată sau a părăsit teritoriul.

(6) Fiecare set de date colectate și transmise în conformitate cu alineatul (1) se conectează cu alte seturi de date care corespund aceluiași resortisant al unei țări terțe sau aceluiași apatrid într-o singură secvență, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (6).

(7) Un set de date în temeiul alineatului (2) este considerat creat în sensul articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 818/2019 atunci când sunt înregistrate toate datele de la literele (a)-(f) și (h).”

(19) După articolul 14 se introduce următorul capitol:

CAPITOLUL IVa

Resortisanți ai țărilor terțe sau apatrizi debarcați în urma unei operațiuni de căutare și salvare

Articolul 14a

Colectarea și transmiterea datelor biometrice 

(1) Fiecare stat membru prelevează, în mod prompt, datele biometrice ale fiecărui resortisant al unei țări terțe sau apatrid cu vârsta de cel puțin șase ani care este debarcat în urma unei operațiuni de căutare și salvare, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație].

(2) Statul membru în cauză transmite sistemului central și, după caz, CIR, cât mai curând posibil și în cel mult 72 de ore de la data debarcării, următoarele date referitoare la orice resortisant al unei țări terțe sau apatrid menționat la alineatul (1):

(a)datele dactiloscopice;

(b)o imagine facială;

(c)numele și prenumele, numele date la naștere și numele folosite anterior și orice pseudonime, care pot fi introduse separat;

(d)cetățenia (cetățeniile);

(e)data nașterii;

(f)locul nașterii;

(g)statul membru de origine, locul și data debarcării;

(h)sexul;

(i)dacă sunt disponibile, tipul documentului de identitate sau de călătorie și numărul acestuia; codul de trei litere al țării care l-a eliberat și data expirării;

(j)în cazul în care este disponibil un document de identitate sau de călătorie, o copie color scanată a acestuia, împreună cu o indicare a autenticității documentului sau, în cazul în care nu este disponibil, un alt document care să faciliteze identificarea resortisantului țării terțe sau a apatridului, împreună cu o indicare a autenticității documentului;

(k)numărul de referință folosit de statul membru de origine;

(l)data prelevării datelor biometrice;

(m)data transmiterii datelor către sistemul central și, după caz, către CIR;

(n)numele de utilizator al operatorului;

(o)dacă este cazul, în conformitate cu alineatul (6), data la care persoana în cauză a părăsit sau a fost îndepărtată de pe teritoriul statelor membre;

(p)statul membru de transfer în conformitate cu articolul 14b alineatul (1);

(q)dacă este cazul, faptul că s-a acordat asistența pentru returnare voluntară și reintegrare (AVRR);

(r)faptul că persoana ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității interne în urma procedurii de screening menționate în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind procedura de screening].

(4) Nerespectarea termenului de 72 de ore menționat la alineatul (2) al prezentului articol nu exonerează statele membre de obligația de a preleva și de a transmite datele biometrice către CIR. În cazul în care starea vârfurilor degetelor nu permite prelevarea amprentelor digitale la o calitate care să asigure o comparare corespunzătoare în temeiul articolului 26, statul membru de origine prelevează din nou amprentele digitale ale persoanelor debarcate astfel cum se menționează la alineatul (1) al prezentului articol și le retransmite cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore de la momentul la care acestea au fost prelevate din nou în mod corespunzător.

(5) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care nu este posibil să se preleveze datele biometrice ale persoanei debarcate ca urmare a unor măsuri luate pentru a se asigura sănătatea acesteia sau protecția sănătății publice, statul membru în cauză prelevează și transmite datele biometrice respective cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore de la momentul la care aceste motive de sănătate nu mai sunt valabile.

În cazul unor probleme tehnice grave, statele membre pot prelungi termenul de 72 de ore menționat la alineatul (2) cu maximum 48 de ore suplimentare, pentru a-și pune în practică planurile naționale de asigurare a continuității.

(6) De îndată ce statul membru de origine se asigură că persoana în cauză, ale cărei date au fost înregistrate în Eurodac în conformitate cu alineatul (1), a părăsit teritoriul statelor membre în vederea executării unei decizii de returnare sau a unui ordin de îndepărtare, acesta își actualizează setul de date înregistrate în conformitate cu alineatul (2) referitoare la persoana în cauză prin adăugarea datei la care aceasta fost îndepărtată sau a părăsit teritoriul.

(7) La cererea statului membru în cauză, datele biometrice pot fi, de asemenea, prelevate și transmise în numele statului membru respectiv de către membri ai echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă sau de către experți ai echipelor de sprijin pentru azil în îndeplinirea sarcinilor și în exercitarea competențelor lor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1896 și cu Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Agenția UE pentru Azil].

(8) Fiecare set de date colectate și transmise în conformitate cu alineatul (1) se conectează cu alte seturi de date care corespund aceluiași resortisant al unei țări terțe sau aceluiași apatrid într-o singură secvență, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (6).

(9) Un set de date în temeiul alineatului (1) este considerat creat în sensul articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 818/2019 atunci când sunt înregistrate toate datele de la literele (a)-(f) și (h).”

(20) După articolul 14a se introduce următorul capitol:

„CAPITOLUL IVb

Informații privind transferul

 Articolul 14b

Informații privind situația transferului persoanelor vizate

(1) De îndată ce statul membru de transfer este obligat să transfere persoana în cauză în temeiul articolului 57 alineatul (7) din Regulamentul (UE) XXX/ XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație], statul membru beneficiar își actualizează setul de date înregistrate în temeiul articolului 12, 13, 14 sau 14a din prezentul regulament referitoare la persoana în cauză prin adăugarea statului membru de transfer.

(2) Atunci când o persoană sosește în statul membru de transfer după ce acesta confirmă că persoana în cauză poate fi transferată în temeiul articolului 57 alineatul (7) din Regulamentul (UE) XXX/ XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație], statul membru respectiv trimite un set de date înregistrate în conformitate cu articolul 12 sau 14 din prezentul regulament referitoare la persoana în cauză și include data sosirii acesteia. Setul de date se stochează în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) în scopul transmiterii în temeiul articolelor 15 și 16.”

(21) Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a) se introduce următorul alineat (3a):

(3a) În scopurile prevăzute la articolul 14a alineatul (1), fiecare set de date referitoare la un resortisant al unei țări terțe sau la un apatrid astfel cum sunt menționate la articolul 14a alineatul (2) se stochează în sistemul central și, după caz, în CIR, pe o perioadă de cinci ani de la data la care s-au prelevat datele sale biometrice.”;

(b) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) La expirarea perioadelor de stocare a datelor menționate la alineatele (1)–(3a) ale prezentului articol, sistemul central șterge automat datele persoanelor vizate se șterg din sistemul central și, după caz, din CIR.”;

(22) Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 19

Marcarea și blocarea datelor 

(1) În scopul prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (a), statul membru de origine care a acordat protecție internațională unui solicitant de protecție internațională unei persoane ale cărei date fuseseră înregistrate anterior în sistemul central și, după caz, în CIR, în temeiul articolului 12 marchează datele relevante în conformitate cu cerințele de comunicare electronică cu sistemul central stabilite de eu-LISA. Această marcare este păstrată în sistemul central în conformitate cu articolul 17 alineatul (1), în scopul transmiterii în temeiul articolelor 15 și 16. Sistemul central informează, cât mai rapid posibil și în cel mult 72 de ore, toate statele membre de origine despre marcarea de către un alt stat membru de origine a datelor care au generat un rezultat pozitiv în raport cu datele pe care acestea le-au transmis cu referire la persoanele menționate la articolul 10 alineatul (1), la articolul 13 alineatul (1), sau la articolul 14 alineatul (1) sau la articolul 14a alineatul (1). Statele membre în cauză marchează, și ele, respectivele seturi de date.

(2) Datele aparținând persoanelor care beneficiază de protecție internațională stocate în sistemul central și, după caz, în CIR, și marcate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, se pun la dispoziție pentru comparare în scopul prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (d) pe o perioadă de trei ani de la data la care persoanei vizate i-a fost acordată protecția internațională, până când aceste date sunt șterse în mod automat din sistemul central și, după caz, din CIR, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4).

În cazul în care există un rezultat pozitiv, sistemul central transmite, pentru toate seturile de date ce fac obiectul rezultatului pozitiv, datele menționate la articolul 12 literele (b)-(s). Sistemul central nu transmite marcarea menționată la alineatul (1) din prezentul articol. La expirarea perioadei de trei ani, sistemul central blochează automat transmiterea acestor date în cazul unei cereri în vederea comparării în scopul prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (c), lăsând aceste date disponibile pentru comparare în scopul prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (a) până la data ștergerii lor. Datele blocate nu sunt transmise și, în cazul unui rezultat pozitiv, sistemul central îi furnizează statului membru solicitant un rezultat negativ.

(3) Statul membru de origine deblochează sau elimină marcajul distinctiv atribuit datelor referitoare la un resortisant al unei țări terțe sau la un apatrid ale cărui date fuseseră blocate sau marcate anterior în conformitate cu alineatul (1) sau (2) din prezentul articol dacă statutul său a fost revocat ori anulat sau i s-a refuzat reînnoirea statutului în temeiul [articolului 14 sau al articolului 19 din Directiva 2011/95/UE] a fost retras în temeiul articolului 14 sau 20 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională].

(4) În scopul prevăzut la articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (c), statul membru de origine care a eliberatacordat un document de ședere unui resortisant al unei țări terțe sau unui apatrid aflat în situație de ședere ilegală, ale cărui date au fost înregistrate anterior în sistemul central și, după caz, în CIR, în temeiul articolului 13 alineatul (2) și al articolului 14 alineatul (2) sau unui resortisant al unei țări terțe sau unui apatrid debarcat în urma unei operațiuni de căutare și salvare ale cărui date au fost înregistrate anterior în sistemul central și, după caz, în CIR, în temeiul articolului 14a alineatul (2), marchează datele relevante în conformitate cu cerințele stabilite de eu-LISA cu privire la comunicațiile electronice cu sistemul central. Marcarea respectivă se stochează în sistemul central în conformitate cu articolul 17 alineatele (2), și (3) și (3a) în vederea transmiterii în temeiul articolelor 15 și 16. Sistemul central informează, cât mai repede posibil și în cel mult 72 de ore, toate statele membre de origine despre marcarea de către un alt stat membru de origine a datelor care au generat un rezultat pozitiv în raport cu datele pe care acestea le-au transmis cu referire la persoanele menționate la articolul 10 alineatul (1), la articolul 13 alineatul (1), sau la articolul 14 alineatul (1) sau la articolul 14a alineatul (1). Statele membre în cauză marchează, și ele, respectivele seturi de date.

(5) Datele resortisanților țărilor terțe sau ale apatrizilor aflați în situație de ședere ilegală stocate în sistemul central și în CIR și marcate în temeiul alineatului (4) al prezentului articol se pun la dispoziție pentru comparare în scopul prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (d) până când aceste date sunt șterse în mod automat din sistemul central și din CIR, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4).

(6) În sensul articolului 58 alineatul (4) din Regulamentul (UE) XXX/ XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație], după înregistrarea datelor în temeiul articolului 14b alineatul (2), statul membru de transfer se înregistrează ca stat membru responsabil și marchează datele respective cu marcajul introdus de statul membru care a acordat protecția.”

(23) La articolul 21, se introduce următorul alineat:

(1a) În cazul în care autoritățile desemnate au consultat CIR în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul 2019/818, acestea pot accesa Eurodac pentru consultare în condițiile prevăzute la prezentul articol în cazul în care răspunsul primit în temeiul articolului 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/818 indică faptul că datele sunt stocate în Eurodac.”

(24) La articolul 22, se introduce următorul alineat (1a):

(1a) În cazul în care Europol a consultat CIR în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/818, acesta poate accesa Eurodac pentru consultare în condițiile prevăzute la prezentul articol în cazul în care răspunsul primit în temeiul articolului 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/818 indică faptul că datele sunt stocate în Eurodac.”

(25) La articolul 28, se introduce următorul alineat:

(3a) Accesul în vederea consultării datelor Eurodac stocate în CIR se acordă personalului autorizat în mod corespunzător din cadrul autorităților naționale din fiecare stat membru și personalului autorizat în mod corespunzător din cadrul organismelor Uniunii care dispun de competențe în scopurile prevăzute la articolele 20 și 21 din Regulamentul (UE) 2019/818. Accesul respectiv se limitează la ceea ce este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor respectivelor autorități naționale și organisme ale Uniunii în conformitate cu scopurile respective și este proporțional cu obiectivele urmărite.”

(26) Articolul 29 se modifică după cum urmează:

(a) se introduc următoarele alineate (1a) și (1b):

„(1a) În sensul articolului 8a, eu-LISA ține evidențe ale fiecărei operațiuni de prelucrare a datelor efectuate în cadrul Eurodac. Evidențele privind acest tip de operațiuni includ elementele prevăzute la alineatul (1) și rezultatele pozitive generate în cursul prelucrării automate prevăzute la articolul 20 din Regulamentul (UE) 2018/1240.

(1b) În sensul articolului 8c, statele membre și eu-LISA țin evidențe ale fiecărei operațiuni de prelucrare a datelor efectuate în cadrul Eurodac și al Sistemului de informații privind vizele în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 34 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”;

(b) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) În scopul prevăzut la articolul 1 alineatul (1) literele (a), și (b), (bc), (f) și (g), fiecare stat membru ia măsurile necesare în vederea realizării obiectivelor prevăzute la alineatele (1), (1a), (1b) și (2) din prezentul articol, în ceea ce privește sistemul său național. În plus, fiecare stat membru ține evidența personalului autorizat în mod corespunzător pentru introducerea sau recuperarea datelor.”

(27) La articolul 39 alineatul (2), se introduce următoarea literă (i):

(i)după caz, o mențiune privind utilizarea portalului european de căutare pentru a lansa interogări în Eurodac astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/818.”

(28) După articolul 40 se inserează următorul capitol VIIIa:

„CAPITOLUL VIIIa

MODIFICĂRI ALE REGULAMENTELOR (UE) 2018/1240 ȘI (UE) 2019/818

Articolul 40a

Modificări ale Regulamentului (UE) 2018/1240 

Regulamentul (UE) 2018/1240 se modifică după cum urmează:

(1) La articolul 11, se introduce următorul alineat (6a):

„(6a) În scopul efectuării verificărilor menționate la articolul 20 alineatul (2) litera (k), prelucrarea automată menționată la alineatul (1) din prezentul articol permite sistemului central al ETIAS să efectueze interogări în sistemul Eurodac instituit prin [Regulamentul (UE) XXX/XXX] cu datele menționate la articolul 17 alineatul (2) literele (a)–(d):

(a) numele (de familie), numele (de familie) la naștere, prenumele, data nașterii, locul nașterii, sexul, cetățenia actuală;

(b) alte nume [pseudonim(e), nume artistic(e), nume uzual(e)], dacă este cazul;

(c) alte cetățenii (dacă este cazul);

(d) tipul, numărul și țara emitentă a documentului de călătorie.”

(2) La articolul 25a alineatul (1), se introduce următoarea literă (e):

„(e) articolele 12, 13, 14 și 14a din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac].”

(3) La articolul 88, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) ETIAS începe să funcționeze indiferent dacă este instituită sau nu interoperabilitatea cu sistemul Eurodac sau cu sistemul ECRIS-TCN.

Articolul 40b

Modificări ale Regulamentului (UE) 2019/818

Regulamentul (UE) 2019/818 se modifică după cum urmează:

(1) La articolul 4, punctul 20 se înlocuiește cu următorul text:

„20. „autorități desemnate” înseamnă autoritățile desemnate de statele membre, definite la articolul 6 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], la articolul 3 alineatul (1) punctul 26 din Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului, la articolul 4 punctul 3a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și la articolul 3 alineatul (1) punctul 21 din Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului;”.

(2) La articolul 10 alineatul (1), formularea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere articolului 39 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], articolelor 12 și 18 din Regulamentul (UE) 2018/1862, articolului 29 din Regulamentul (UE) 2019/816 și articolului 40 din Regulamentul (UE) 2016/794, eu-LISA păstrează înregistrări ale tuturor operațiunilor de prelucrare a datelor din cadrul ESP. În aceste înregistrări sunt incluse, în special, următoarele informații: ”.

(3) Articolul 13 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a) litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) datele menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/816;”;

(b) se introduce următoarea literă (c):

„(c) datele menționate la articolul 12 literele (a) și (b), la articolul 13 alineatul (2) literele (a) și (b), la articolul 14 alineatul (2) literele (a) și (b) și la articolul 14a alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac].”

(4) Articolul 14 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 14

Căutarea de date biometrice prin intermediul serviciului comun de comparare a datelor biometrice

Pentru a căuta date biometrice stocate în CIR și în SIS, CIR și SIS utilizează șabloanele biometrice stocate în BMS comun. Interogările efectuate folosind date biometrice se lansează în conformitate cu scopurile prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentele (CE) nr. 767/2008, (UE) 2017/2226, Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], Regulamentele (UE) 2018/1860, (UE) 2018/1861, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816.

(5) La articolul 16, formularea introductivă a alineatului (1) se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere articolului 39 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], articolelor 12 și 18 din Regulamentul (UE) 2018/1862 și articolului 29 din Regulamentul (UE) 2019/816, eu-LISA păstrează înregistrări ale tuturor operațiunilor de prelucrare a datelor din cadrul BMS comun.”

(6) La articolul 18, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) CIR stochează următoarele date, separate în mod logic, în funcție de sistemul de informații din care provin datele:

(a) datele menționate la articolul 12 literele (a)–(f), (h) și (i), la articolul 13 alineatul (2) literele (a)–(f), (h) și (i), la articolul 14 alineatul (2) (a)–(f), (h) și (i) și la articolul 14a literele (a)–(f), (h) și (i) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac];

(b) datele menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) și următoarele date menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2019/816: numele (de familie), prenumele, data nașterii, locul nașterii (localitatea și țara), cetățenia sau cetățeniile, genul, numele anterioare, dacă este cazul, atunci când disponibile, pseudonimele sau numele de împrumut, precum și, atunci când sunt disponibile, informațiile privind documentele de călătorie.”

(7) La articolul 23, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Datele menționate la articolul 18 alineatele (1), (2) și (2a) se elimină din CIR în mod automat, în conformitate cu dispozițiile privind păstrarea datelor din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac] și din Regulamentul (UE) 2019/816.”

(8) Articolul 24 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 24

Păstrarea înregistrărilor

Fără a aduce atingere articolului 39 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac] și articolului 29 din Regulamentul (UE) 2019/816, eu­LISA păstrează înregistrări ale tuturor operațiunilor de prelucrare a datelor efectuate în CIR, în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4) din prezentul articol.”

(9) La articolul 26 alineatul (1), se introduc literele (aa), (ab), (ac) și (ad):

„(aa)autorităților competente să evalueze o cerere de protecție internațională, atunci când evaluează o nouă cerere de protecție internațională;

(ab)autorităților competente să colecteze datele prevăzute în capitolul III din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], atunci când transmit date către Eurodac;

(ac)autorităților competente să colecteze datele prevăzute în capitolul IV din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], atunci când transmit date către Eurodac;

(ad)autorităților competente să colecteze datele prevăzute în capitolul IVA din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], atunci când transmit date către Eurodac;”.

(10) Articolul 27 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1) se introduce următoarea literă (aa):

„(aa) se transmite un set de date către Eurodac în conformitate cu articolele 10, 13, 14 și 14a din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac];”;

(b) la alineatul (3) se introduce următoarea literă (aa):

„(aa) numele, prenumele, numele date la naștere, numele folosite anterior și pseudonimele, data nașterii, locul nașterii, cetățenia (cetățeniile) și sexul, astfel cum se menționează la articolele 12–(14a) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac];”.

(11) La articolul 29 alineatul (1), se introduce următoarea literă (aa):

„(aa) autoritatea care evaluează o cerere de protecție internațională, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], în cazul rezultatelor pozitive obținute cu ocazia evaluării unei astfel de cereri;”.

(12) La articolul 39, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) eu-LISA creează, implementează și găzduiește în amplasamentele sale tehnice CRRS care conține datele și statisticile menționate la articolul 42 alineatul (8) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], la articolul 74 din Regulamentul (UE) 2018/1862 și la articolul 32 din Regulamentul (UE) 2019/816, separate în mod logic pe sisteme de informații ale UE. Accesul la registrul CRRS se acordă pe baza unui acces controlat și securizat și a unor profiluri de utilizator specifice, exclusiv în scopul întocmirii de rapoarte și statistici, autorităților menționate la articolul 42 alineatul (8) din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], la articolul 74 din Regulamentul (UE) 2018/1862 și la articolul 32 din Regulamentul (UE) 2019/816.”

(13) La articolul 47 alineatul (3), se introduce următoarea liniuță:

„Persoanele ale căror date sunt înregistrate în Eurodac sunt informate cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în sensul prezentului regulament în conformitate cu alineatul (1) atunci când un nou set de date este transmis către Eurodac în conformitate cu articolele 10, 12, 13, 14 și 14a din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac].”

(14) Articolul 50 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 50

Comunicarea datelor cu caracter personal către țări terțe, organizații internaționale și

părți private

Fără a aduce atingere articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008, articolelor 25 și 26 din Regulamentul (UE) 2016/794, articolelor 37 și 38 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind Eurodac], articolului 41 din Regulamentul (UE) 2017/2226, articolului 65 din Regulamentul (UE) 2018/1240 și efectuării de interogări în bazele de date ale Interpolului prin intermediul ESP în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din prezentul regulament care respectă dispozițiile capitolului V din Regulamentul (UE) 2018/1725 și ale capitolului V din Regulamentul (UE) 2016/679, datele cu caracter personal stocate în componentele de interoperabilitate, prelucrate sau accesate prin intermediul acestora nu se transferă și nu se pun la dispoziția niciunei țări terțe, organizații internaționale sau părți private.”

(29) Se introduce următorul articol 41a:

Articolul 41a

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3) În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,    Pentru Consiliu,

Președintele    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei 

Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea datelor biometrice în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] și a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/818

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizate (clusterul de programe)

11 – Gestionarea frontierelor

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei: 

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 31  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau a mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă 

După cum s-a anunțat în orientările politice ale președintei von der Leyen, Comunicarea referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul [COM(2020)XXX final] prezintă un nou început în domeniul migrației, pentru a se ajunge la un echilibru corect între responsabilitatea pentru solicitanții de protecție internațională în Europa și solidaritatea între statele membre în ceea ce privește gestionarea migrației și a azilului. În acest context, Comisia propune, de asemenea, ameliorarea în continuare a Eurodac.

Însoțind Comunicarea sa referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul [COM(2020) XXX final], Comisia prezintă o Propunere modificată de regulament privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea datelor biometrice în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] și a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/818. Această propunere se bazează pe textul acordului provizoriu la care au ajuns colegiuitorii cu privire la propunerea din 2016 de reformare a Regulamentului privind Eurodac și adaugă bazei de date o nouă serie de funcționalități.

Aceste noi funcționalități ar permite numărarea solicitanților, în plus față de cererile de protecție internațională, punerea corectă în aplicare a cadrului de interoperabilitate, astfel cum este stabilit în special prin Regulamentul (UE) 2019/818, sprijinul adecvat pentru noua Propunere de regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație (care reformează fostul sistem Dublin), o legătură mai lină cu returnarea și o armonizare mai eficace cu Propunerea de regulament privind procedura de screening.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitate (activități) ABM/ABB vizate 

DG HOME AMP Obiectivul specific nr. 1: Consolidarea și dezvoltarea tuturor aspectelor sistemului european comun de azil, inclusiv a dimensiunii sale externe.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB vizate: Activitatea 11: Gestionarea frontierelor:

Obiectivul specific nr. 1: Evoluția sistemului funcțional Eurodac

Obiectivul specific nr. 2: Creșterea capacității bazei de date Eurodac

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Propunerea se bazează pe acordul provizoriu la care au ajuns colegiuitorii cu privire la propunerea Comisiei din 2016 de reformare a Regulamentului privind Eurodac.

Propunerea prezentată în 2016 era menită să ajute statele membre să asigure faptul că cererea unui solicitant de protecție internațională va fi examinată de un singur stat membru și să reducă amploarea utilizării abuzive a sistemului de azil prin descurajarea introducerii de cereri multiple de azil în UE. Ea urmărea, de asemenea, să permită statelor membre să identifice resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală în UE prin stocarea datelor acestora. Acest fapt ar ajuta statele membre să elibereze noi documente de identitate resortisanților țărilor terțe în vederea returnării acestora în țara lor de origine. Prin reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale la șase ani, propunerea vizează să sprijine identificarea minorilor și, dacă este necesar, să contribuie la regăsirea familiei în cazurile în care ei sunt separați de familiile lor, permițând unui stat membru să urmeze o pistă de anchetă dacă în urma comparării amprentelor digitale se obține informația că au fost prezenți în alt stat membru. Propunerea urmărește, de asemenea, să consolideze protecția minorilor neînsoțiți care nu solicită întotdeauna în mod oficial protecție internațională și care se sustrag instituțiilor de îngrijire sau serviciilor de asistență socială pentru copii unde au fost repartizați. Prin urmare, înregistrarea minorilor din țări terțe în Eurodac ar facilita monitorizarea lor și ar preveni exploatarea acestora.

În timpul negocierilor, colegiuitorii au introdus mai multe modificări. Astfel, două noi categorii de persoane au fost adăugate în Eurodac și anume persoanele înregistrate în scopul efectuării unei proceduri de admisie în temeiul Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea] și persoanele admise în conformitate cu un mecanism național de relocare. Obiectivul acestor adăugiri este de a ajuta statele membre să pună în aplicare în mod corect Regulamentul privind relocarea. În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea], acestea sunt două dintre motivele de excludere pentru admisie prevăzute în respectivul regulament; în cazul în care aceste date nu ar fi înregistrate în Eurodac, un stat membru care efectuează o procedură de admisie pentru relocare ar trebui să verifice în mod bilateral cu toate celelalte state membre dacă persoana în cauză se află într-una dintre cele două situații. Colegiuitorii au introdus, de asemenea, modificări care facilitează accesul la Eurodac al autorităților de aplicare a legii, permițându-le să efectueze căutări pe baza unor date alfanumerice. De asemenea, ei au introdus dispozițiile necesare pentru stocarea în Eurodac a copiilor color scanate ale documentelor de identitate sau de călătorie. Scopul acestor dispoziții a fost facilitarea returnării.

Luând în considerare toate cele de mai sus și pornind de la această bază, prezenta propunere va transforma sistemul pentru a permite numărarea solicitanților (pentru prima dată) de protecție internațională. Statele membre și UE vor beneficia de pe urma acestui fapt ca un prim pas pentru a cartografia deplasările neautorizate și pentru a asigura răspunsul politic adecvat vizând combaterea acestui fenomen. În plus, noile dispoziții vor asigura coerența cu Propunerea de regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație (care reformează fostul sistem Dublin). Prezenta propunere prevede un criteriu de responsabilitate pentru examinarea unei cereri de protecție internațională în cazul în care cererea a fost înregistrată după ce persoana în cauză a fost debarcată în urma unei operațiuni de căutare și salvare (în temeiul normelor actuale, aceste persoane sunt vizate de criteriul intrării neregulamentare). Deși normele privind responsabilitatea pentru această nouă categorie sunt aceleași cu normele pentru persoanele care intră în mod neregulamentar, distincția este relevantă din perspectiva faptului că statele membre de debarcare se confruntă cu provocări specifice, deoarece nu pot aplica debarcărilor care au loc în urma unei operațiuni SAR aceleași instrumente ca în cazul trecerilor neregulamentare ale frontierei pe cale terestră sau aeriană. Prin urmare, este necesar ca, în loc fie înregistrate ca persoane care trec frontiera în mod neregulamentar (cum se întâmplă în prezent), în Eurodac să existe o categorie separată pentru aceste persoane. Transferul responsabilității între statele membre se va reflecta, de asemenea, în mod clar în Eurodac, accelerându-se astfel procedurile de azil. Marcarea alertei de securitate ca urmare a noii proceduri de screening va facilita, de asemenea, aplicarea normelor în materie de transfer, întrucât persoanele care reprezintă o amenințare pentru securitate sunt excluse de la transfer. De asemenea, introducerea unui câmp pentru a indica statul membru care a eliberat sau a prelungit valabilitatea unei vize pentru solicitant sau în numele căruia a fost eliberată viza și numărul cererii de viză ar facilita aplicarea criteriilor de responsabilitate pentru acele state membre/țări asociate care nu au obligații juridice în temeiul Regulamentului VIS, dar care sunt totuși afectate de eliberarea unei vize. Prin urmare, prin marcarea clară a tuturor acestor elemente în Eurodac, statele membre vor beneficia de accelerarea procesului în materie de azil în sens larg. În final, noua propunere va asigura o armonizare coerentă cu procedura de screening prin adaptarea termenelor și o legătură mai lină cu returnarea prin marcarea faptului dacă o cerere a fost respinsă, iar persoana nu are dreptul de a rămâne și prin marcarea faptului dacă asistența pentru returnare voluntară și reintegrare (AVRR) a fost acordată.

Prezenta propunere va introduce, de asemenea, un set de modificări subsecvente conexe cadrului de interoperabilitate, inclusiv modificări aduse Regulamentului privind interoperabilitatea. Justificările juridice și financiare necesare pentru acestea sunt prevăzute în fișa juridică și financiară privind interoperabilitatea și nu vor fi cuprinse în prezentul document.

1.4.4.Indicatori ai rezultatelor și ai impactului 

A se specifica indicatorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

În cursul îmbunătățirii sistemului central, inclusiv în vederea punerii în aplicare a cadrului de interoperabilitate

După aprobarea proiectului de propunere și adoptarea specificațiilor tehnice, sistemul central al Eurodac va fi îmbunătățit din punctul de vedere al capacității și al volumului transmiterilor de la punctele naționale de acces ale statelor membre. eu­LISA va coordona gestionarea la nivelul UE a proiectului de îmbunătățire a sistemului central și a sistemelor naționale și integrarea interfeței uniforme naționale (NUI) efectuată de statele membre la nivel național.

Obiectiv specific: Sistemul trebuie să fie gata de funcționare atunci când va intra în vigoare noul Regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație (care reformează fostul sistem Dublin).

Indicator: Pentru ca sistemul să devină operațional, eu-LISA va trebui să notifice încheierea cu succes a unui test complet al sistemului central al Eurodac, care va fi efectuat de agenție împreună cu statele membre.

După ce noul sistem central devine operațional (articolul 42 din propunerea inițială din 2016, astfel cum a fost convenit în mod provizoriu de colegiuitori)

După ce sistemul Eurodac devine operațional, eu-LISA asigură instituirea unor sisteme pentru a monitoriza funcționarea sistemului în raport cu obiectivele. La sfârșitul fiecărui an, eu-LISA ar trebui să prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un raport privind activitățile sistemului central, inclusiv privind funcționarea tehnică și securitatea acestuia. Raportul anual include informații privind gestionarea și performanțele Eurodac în raport cu o serie de indicatori cantitativi predefiniți pentru obiectivele sale.

În termen de trei ani de la adoptare, eu-LISA ar trebui să efectueze un studiu privind fezabilitatea tehnică a adăugării în sistemul central a unui software de recunoaștere facială care să asigure rezultate fiabile și precise în urma unei comparări a datelor imaginii faciale.

În termen de șapte ani de la adoptare și, ulterior, o dată la patru ani, Comisia realizează o evaluare globală a Eurodac, examinând rezultatele obținute în raport cu obiectivele și impactul asupra drepturilor fundamentale, inclusiv dacă accesul în scopul asigurării respectării legii a dus la discriminarea indirectă a persoanelor care intră sub incidența prezentului regulament, și evaluând valabilitatea continuă a principiilor de bază și orice implicații asupra operațiunilor viitoare și face orice recomandări necesare. Comisia transmite evaluarea Parlamentului European și Consiliului.

Fiecare stat membru și Europol întocmesc rapoarte anuale privind eficacitatea comparării datelor dactiloscopice cu datele Eurodac în scopul asigurării respectării legii, care să conțină statistici referitoare la numărul de cereri introduse și de rezultate pozitive primite.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

(1) Determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de protecție internațională în temeiul noii Propuneri de regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație.

(2) Controlul identității resortisanților țărilor terțe aflați în situație neregulamentară care urmăresc să intre în UE și care se află în UE, în scopul eliberării unor noi documente de identitate și al returnării.

(3) Facilitarea identificării resortisanților țărilor terțe vulnerabili, cum ar fi minorii, care sunt adesea victime ale introducerii ilegale de migranți.

(4) Întărirea luptei împotriva criminalității internaționale, a terorismului și a altor amenințări la adresa securității.

(4) Contribuție la aplicarea Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea] prin facilitarea aplicării motivelor de excludere (astfel cum se explică la punctul 1.4.3).

(5) Contribuție la cartografierea deplasărilor neautorizate prin numărarea solicitanților (pentru prima dată).

(6) Sprijinirea punerii efective în aplicare a cadrului de interoperabilitate (inclusiv modificarea Regulamentului privind interoperabilitatea) și, în acest context, sprijinirea obiectivelor Sistemului de informații privind vizele (VIS) și ale Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS). În ceea ce privește VIS, autoritățile competente în domeniul vizelor vor avea acces la Eurodac pentru a consulta datele într-un format care permite numai citirea; acest fapt va contribui la procesul de examinare și de luare a unor decizii cu privire la cererile de vize. Pentru ETIAS, dispozițiile specifice din Regulamentul privind Eurodac vor permite compararea datelor din ETIAS cu datele din Eurodac, astfel încât să poată fi efectuate verificările prevăzute la articolul 20 din Regulamentul privind ETIAS. În plus, unitățile naționale ale ETIAS vor avea acces la baza de date Eurodac și o vor putea consulta, într-un format care permite numai citirea, în scopul examinării cererilor de autorizații de călătorie.

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate) În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante)

Niciun stat membru nu poate face față de unul singur imigrației neregulamentare, deplasărilor neautorizate sau tuturor cererilor de azil depuse pe teritoriul UE. După cum s-a constatat de mulți ani în UE, o persoană poate intra pe teritoriul UE trecând frontiera externă, fără însă a se declara la un punct de trecere a frontierei desemnat. Acest fenomen s-a întâmplat mai ales în perioada 2014–2015, când peste un milion de migranți în situație neregulamentară au sosit în UE utilizând rutele mediteraneene centrală și sudică. În mod similar, din 2015, am fost martorii unor deplasări ulterioare din țări cu frontiere externe spre alte state membre. Prin urmare, monitorizarea respectării normelor și a procedurilor UE, cum ar fi procedura de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil, nu poate fi efectuată de statele membre acționând individual. Într-un spațiu fără frontiere interne, ar trebui ca acțiunile de combatere a imigrației neregulamentare să fie întreprinse în comun. Având în vedere toate aspectele de mai sus, UE este mai în măsură decât statele membre să întreprindă acțiunile corespunzătoare.

În mod similar, aplicarea eficientă a motivelor de excludere în temeiul Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea] nu poate fi efectuată de statele membre acționând individual.

Utilizarea celor trei sisteme informatice la scară largă ale UE (SIS, VIS și Eurodac) aduce beneficii în ceea ce privește gestionarea frontierelor. O mai bună informare la nivelul UE cu privire la deplasările transfrontaliere ale resortisanților țărilor terțe ar contribui la constituirea unei baze de date concrete pentru a elabora și a adapta politica UE în domeniul migrației. Prin urmare, era, de asemenea, necesară modificarea Regulamentului privind Eurodac în vederea adăugării unui scop suplimentar acestui sistem, și anume permiterea accesului pentru a controla migrația neregulamentară în UE și deplasările neautorizate ale migranților în situație neregulamentară în interiorul UE (propunerea din 2016). Acest obiectiv nu poate fi atins în mod satisfăcător de către statele membre acționând singure, deoarece o astfel de modificare poate fi propusă doar de către Comisie. În același sens, modificările necesare pentru punerea în aplicare efectivă a cadrului de interoperabilitate pot fi propuse doar de către Comisie.

Valoarea adăugată pe care se preconizează că o va avea intervenția Uniunii (ex post)

Se preconizează că Regulamentul privind Eurodac va avea o valoare adăugată la mai multe niveluri. În primul rând, se preconizează că regulamentul va asigura aplicarea eficientă și rapidă a normelor prevăzute în Propunerea de regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație (fostul sistem Dublin), prin marcarea clară a informațiilor necesare, cum ar fi transferul responsabilității de la un stat membru la altul, datele privind transferul migranților sau datele relevante pentru stabilirea responsabilității. În al doilea rând, se preconizează că regulamentul va contribui mai bine la controlul imigrației neregulamentare și la detectarea deplasărilor neautorizate, printre altele prin numărarea solicitanților de protecție internațională, în plus față de cea a cererilor. În al treilea rând, se preconizează că regulamentul va asigura o aplicare eficientă a Regulamentului privind relocarea prin furnizarea informațiilor necesare pentru evaluarea efectuată în etapa procedurii de admisie. În cazul în care aceste informații nu ar fi prezente în Eurodac, ele ar trebui să fie obținute de statul membru care efectuează procedura de admisie prin contactarea bilaterală a tuturor celorlalte state membre. În al patrulea rând, se preconizează că regulamentul va asigura funcționarea Eurodac în cadrul de interoperabilitate, întrucât unele dintre dispozițiile din regulamentele privind interoperabilitatea trebuie să aibă dispoziții omoloage corespunzătoare în actele juridice care reglementează bazele de date vizate de interoperabilitate. În final, se preconizează că regulamentul va facilita returnările și va asigura o conexiune coerentă cu procedura de screening.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Principalele învățăminte desprinse din îmbunătățirea sistemului central în urma adoptării Regulamentului reformat privind Eurodac 32 au fost importanța gestionării de timpuriu a proiectului de către statele membre și asigurarea faptului că proiectul de îmbunătățire a conexiunilor naționale este gestionat în raport cu o serie de repere. Chiar dacă eu-LISA a stabilit un calendar rigid de gestionare a proiectului pentru îmbunătățirea atât a sistemului central, cât și a conexiunilor naționale ale statelor membre, mai multe state membre nu au reușit sau s-au aflat pe punctul de a nu reuși să se conecteze la sistemul central până la data de 20 iulie 2015 (doi ani după adoptarea regulamentului).

În cadrul atelierului intitulat „Învățăminte desprinse”, care a fost organizat după modernizarea sistemului central în 2015, statele membre au evidențiat, de asemenea, faptul că pentru următoarea îmbunătățire a sistemului central era necesară o etapă de operaționalizare treptată, pentru a se asigura faptul că toate statele membre reușesc să se conecteze la timp la sistemul central.

S-au găsit soluții alternative pentru statele membre care s-au conectat cu întârziere la sistemul central în 2015. Astfel, eu-LISA a împrumutat unui stat membru o soluție de punct de acces național/transmitere a imaginii amprentei digitale (NAP/FIT) care a fost utilizată pentru testarea simulărilor de către agenție, deoarece statul membru în cauză nu a asigurat finanțarea necesară pentru a putea începe procedura sa de achiziții publice la scurt timp după adoptarea Regulamentului privind Eurodac. Două alte state membre au trebuit să recurgă la utilizarea unei soluții interne pentru conexiunea lor înainte de a-și instala soluțiile NAP/FIT achiziționate în urma procedurii de achiziții publice.

eu-LISA a semnat un contract-cadru cu un furnizor de servicii pentru dezvoltarea de funcționalități și servicii de întreținere pentru Eurodac. Multe state membre au utilizat acest contract-cadru pentru a achiziționa o soluție standardizată NAP/FIT, economisind timp și fonduri deoarece nu au trebuit să organizeze proceduri naționale de achiziții publice. Un contract-cadru similar ar trebui să fie luat în considerare din nou pentru viitoarea îmbunătățire.

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Prezenta propunere ar trebui să fie considerată ca făcând parte din dezvoltarea continuă a Regulamentului Dublin 33 , care se propune să fie înlocuit cu un Regulament privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație, cu Comunicarea Comisiei referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul [COM(2020)XXX final] și cu Comunicarea Comisiei intitulată „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate” 34 , precum și în legătură cu instrumentul pentru frontiere din cadrul FSI 35 , ca parte a CFM și în contextul Regulamentului de instituire a eu-LISA 36 .

În cadrul Comisiei, DG HOME este direcția generală responsabilă de instituirea Eurodac.

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei 

 durată limitată

   de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

   impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

punere în aplicare cu o fază de dezvoltare în primii trei ani de la adoptare,

urmată de intrarea în funcțiune și întreținere.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 

 Gestiune directă asigurată de Comisie

prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

BEI și Fondului european de investiții;

organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

organismelor de drept public;

organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

Comisia va fi responsabilă de gestionarea generală a acțiunii, iar eu-LISA va fi responsabilă de dezvoltarea, operarea și întreținerea sistemului.

 

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

Normele privind monitorizarea și evaluarea sistemului Eurodac sunt prevăzute la articolul 42 din propunerea inițială din 2016:

Raportul anual: monitorizare și evaluare

(1) eu-LISA prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Autorității Europene pentru Protecția Datelor un raport anual privind activitatea sistemului central, inclusiv funcționarea tehnică și securitatea acestuia. Raportul anual include informații privind gestionarea și rezultatele Eurodac prin raportare la indicatori cantitativi predefiniți pentru obiectivele menționate la alineatul (2).

(2) eu-LISA se asigură că există proceduri prin care se monitorizează funcționarea sistemului central prin raportare la obiective legate de rezultatele obținute, raportul costuri-eficacitate și calitatea serviciilor.

(3) În vederea întreținerii tehnice, a raportării și a realizării statisticilor, eu-LISA are acces la informațiile necesare legate de operațiunile de prelucrare efectuate în sistemul central.

(3a)    În decurs de trei ani de la adoptare, eu-LISA efectuează un studiu privind fezabilitatea tehnică a adăugării în sistemul central a unui software de recunoaștere facială în scopul comparării imaginilor faciale. Studiul evaluează fiabilitatea și acuratețea rezultatelor generate de software-ul de recunoaștere facială în scopurile EURODAC și formulează orice recomandări necesare înainte de introducerea tehnologiei de recunoaștere facială în sistemul central.

(4) În termen de șapte ani de la adoptare și, ulterior, o dată la patru ani, Comisia realizează o evaluare globală a Eurodac, examinând rezultatele obținute în raport cu obiectivele și impactul asupra drepturilor fundamentale, inclusiv dacă accesul în scopul asigurării respectării legii a dus la discriminarea indirectă a persoanelor care intră sub incidența prezentului regulament, și evaluând valabilitatea continuă a principiilor de bază și orice implicații asupra operațiunilor viitoare și face orice recomandări necesare. Comisia transmite evaluarea Parlamentului European și Consiliului.

(5) Statele membre transmit eu-LISA și Comisiei informațiile necesare pentru elaborarea raportului anual prevăzut la alineatul (1).

(6) eu-Lisa, statele membre și Europol furnizează Comisiei informațiile necesare pentru întocmirea evaluării globale menționate la alineatul (4). Aceste informații nu periclitează metodele de lucru și nici nu includ informații care dezvăluie sursele, membrii personalului sau investigațiile desfășurate de autoritățile desemnate.

(7) Respectând dispozițiile din legislația națională referitoare la publicarea informațiilor sensibile, fiecare stat membru și Europol întocmesc rapoarte anuale cu privire la eficacitatea comparării datelor dactiloscopice cu datele Eurodac în scopul asigurării respectării legii, care conțin informații și statistici privind:

   scopul exact al comparării, inclusiv tipul de infracțiune cu caracter terorist sau de altă infracțiune gravă;

   motivele invocate pentru suspiciunea justificată,

   motivele întemeiate invocate pentru a nu efectua compararea cu alte state membre în temeiul Deciziei 2008/615/JAI, în conformitate cu articolul 32 alineatul (1) din prezentul regulament;

   numărul de cereri de comparare;

   numărul și tipul de cazuri finalizate cu identificări reușite și

   necesitatea și utilizarea cazului excepțional de urgență, precum și situațiile în care urgența respectivă nu a fost acceptată în urma verificării ex-post efectuate de autoritatea de control.

Rapoartele anuale ale statelor membre și ale Europol se transmit Comisiei până la data de 30 iunie a anului următor.

(8) Pe baza rapoartelor anuale ale statelor membre și ale Europol prevăzute la alineatul (7) și pe lângă evaluarea globală prevăzută la alineatul (4), Comisia întocmește un raport anual privind accesul la Eurodac în scopul asigurării respectării legii și îl transmite Parlamentului European, Consiliului și Autorității Europene pentru Protecția Datelor.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Agenția eu-LISA a fost concepută cu intenția de a deveni un centru de excelență în domeniul dezvoltării și al gestionării sistemelor informatice la scară largă. Aceasta va efectua activitățile legate de dezvoltarea/îmbunătățirea și funcționarea sistemului central al Eurodac.

Adoptare legală și dezvoltare

După adoptarea proiectului de propunere/actelor de punere în aplicare și după adoptarea specificațiilor tehnice, sistemul central al Eurodac va fi îmbunătățit. În cursul etapei de dezvoltare, toate activitățile de dezvoltare vor fi efectuate de eu­LISA. Aceasta va coordona gestionarea la nivelul UE a proiectului de îmbunătățire a sistemului central și a sistemelor naționale și integrarea interfeței uniforme naționale efectuate de statele membre la nivel național.

Intrarea în funcțiune

Pentru ca sistemul să devină operațional, eu-LISA va trebui să notifice încheierea cu succes a unui test complet al sistemului central al Eurodac, care va fi efectuat de agenție împreună cu statele membre.

Funcționare

În timpul etapei operaționale, eu-LISA întreține sistemul din punct de vedere tehnic și monitorizează funcționarea sistemului în raport cu obiectivele acestuia. La sfârșitul fiecărui an, eu-LISA ar trebui să prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un raport privind activitățile sistemului central, care să asigure rezultate fiabile și precise.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul(sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Au fost identificate următoarele riscuri:

1) Dificultățile întâmpinate de eu-LISA în ceea ce privește gestionarea dezvoltării și integrării acestui sistem în paralel cu dezvoltarea altor sisteme mai complicate (Sistemul de intrare-ieșire, AFIS pentru SIS II, VIS, …) care se desfășoară în aceeași perioadă.

2) Este necesar ca sistemul Eurodac îmbunătățit să fie integrat cu sistemele informatice naționale, care trebuie să fie aliniate pe deplin la cerințele centrale. Discuțiile cu statele membre pentru a asigura uniformitatea în ceea ce privește utilizarea sistemului pot genera întârzieri ale dezvoltării.

Riscurile descrise mai sus sunt riscuri tipice unui proiect:

1. Riscul ca proiectul să nu fie finalizat la timp.

2. Riscul ca proiectul să nu se încadreze în buget.

3. Riscul ca proiectul să nu fie realizat pe deplin sub toate aspectele sale.

Primul risc este cel mai important, întrucât o depășire a termenului înseamnă o creștere a costurilor, având în vedere faptul că majoritatea costurilor sunt legate de durată: cheltuielile cu personalul, costurile de licență plătite pe an etc.

Aceste riscuri pot fi diminuate prin aplicarea unor tehnici de gestionare a proiectelor, printre care se numără intervențiile de urgență în proiectele de dezvoltare și dotarea cu personal suficient pentru absorbirea volumului de muncă excesiv în cazul perioadelor de vârf. Într-adevăr, estimarea efortului se efectuează, de obicei, pornind de la premisa unei distribuții uniforme a volumului de muncă în timp, dar, în realitate, proiectele se caracterizează printr-un volum inegal de muncă, care este absorbit printr-o alocare de resurse suplimentare.

Există mai multe riscuri legate de utilizarea unui contractant extern pentru aceste lucrări de dezvoltare:

1. în special, riscul ca respectivul contractant să nu reușească să aloce resurse suficiente proiectului sau să conceapă și să creeze un sistem care să nu corespundă stadiului actual al tehnologiei;

2. riscul ca tehnicile și metodele administrative de gestionare a proiectelor informatice la scară largă să nu fie pe deplin respectate, în încercarea de a reduce costurile de către contractant;

3. în final, riscul ca respectivul contractant să se confrunte cu dificultăți financiare din motive independente de acest proiect nu poate fi complet exclus.

Aceste riscuri sunt atenuate prin atribuirea contractelor pe baza unor criterii de calitate solide, prin verificarea referințelor contractanților și prin menținerea unei relații strânse cu aceștia. În final, ca ultimă soluție, se pot include clauze stricte de penalizare și de reziliere, care pot fi aplicate atunci când este necesar.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

Agenția eu-LISA a fost concepută cu intenția de a deveni un centru de excelență în domeniul dezvoltării și al gestionării sistemelor informatice la scară largă. Aceasta va efectua activitățile legate de dezvoltarea/îmbunătățirea și funcționarea sistemului central al Eurodac.

Conturile agenției vor fi supuse aprobării Curții de Conturi și vor face obiectul procedurii de descărcare de gestiune. Serviciul de Audit Intern al Comisiei va efectua audituri în cooperare cu auditorul intern al agenției.

Raportul dintre „costurile controalelor/valoarea fondurilor aferente gestionate” este prezentat de Comisie. Raportul anual de activitate pe 2018 al DG HOME a indicat o valoare de 0,31 % pentru acest raport în ceea ce privește entitățile cărora le-a fost încredințată gestionarea indirectă și agențiile descentralizate, inclusiv eu-LISA. Agenția nu raportează separat cu privire la acest indicator. eu-LISA a primit o opinie de audit fără rezerve cu privire la conturile sale anuale pentru 2017, ceea ce implică o rată de eroare mai mică de 2 %. Nu există indicii că rata de eroare se va înrăutăți în următorii ani.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudei și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Măsurile avute în vedere pentru combaterea fraudei sunt prevăzute la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 2018/1726, care prevede următoarele:

(1) Pentru a combate frauda, corupția și alte activități ilegale, se aplică dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 și ale Regulamentului (UE) 2017/1939.

(2) Agenția aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne desfășurate de OLAF și adoptă, fără întârziere, dispozițiile corespunzătoare aplicabile tuturor angajaților agenției, utilizând modelul prevăzut în anexa la respectivul acord.

(3) Curtea de Conturi are competența de a efectua audituri, pe baza documentelor și a controalelor la fața locului, în ceea ce privește toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri ale Uniunii din partea agenției.

(4) OLAF poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (49), cu scopul de a stabili dacă au avut loc cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau cu un contract finanțat de agenție.

(5) Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2), (3) și (4), contractele, acordurile de grant și deciziile de acordare a granturilor ale agenției conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Curtea de Conturi, OLAF și EPPO să efectueze audituri și investigații, în conformitate cu competențele lor.

Se va aplica strategia DG HOME de prevenire și detectare a fraudei.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propuse 

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de 
cheltuieli

Contribuție

Rubrica 4: Migrație și gestionarea frontierelor

Capitolul 11: Gestionarea frontierelor

Dif./Nedif. 37

din partea țărilor AELS 38

din partea țărilor candidate 39

din partea țărilor terțe

în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar

4

11.1002 – Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție („eu-LISA”)

Dif.

NU

NU

DA*

NU

   *eu-LISA primește contribuții din partea țărilor asociate la Acordul Schengen (NO, IS, CH, LI)

   

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar 
multianual

11

Gestionarea frontierelor

EU LISA

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Titlul 1: Cheltuieli cu personalul

Angajamente

(1a)

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

2,100

Plăți

(1b)

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

0,300

2,100

Titlul 2: Cheltuieli de funcționare și cu infrastructura

Angajamente

(2a)

Plăți

(2b)

Titlul 3: Cheltuieli operaționale*

Angajamente

(3a)

13,700

21,030

14,870

5,500

5,500

5,500

5,500

71,600

Plăți

(3b)

13,700

21,030

14,870

5,500

5,500

5,500

5,500

71,600

TOTAL credite 
pentru eu-LISA

Angajamente

= 1a + 2a + 3a

14,000

21,330

15,170

5,800

5,800

5,800

5,800

73,700

Plăți

= 1b + 2b + 3b

14,000

21,330

15,170

5,800

5,800

5,800

5,800

73,700



Rubrica din cadrul financiar 
multianual

7

Administrația publică europeană

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă , încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

DG HOME

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Resurse umane

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

3,150

Alte cheltuieli administrative

TOTAL credite de la RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

3,150

milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

TOTAL credite
de la toate RUBRICILE 
cadrului financiar multianual 

Angajamente

14,450

21,780

15,620

6,250

6,250

6,250

6,250

76,850

Plăți

14,450

21,780

15,620

6,250

6,250

6,250

6,250

76,850

Nu există costuri conexe Europol deoarece costurile legate de punctul de acces al Europol sunt suportate de Europol.

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor eu-LISA – tabelul cu realizări

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările

 

 

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

TOTAL

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

 

Tip

Costuri medii

Număr

Costuri

Număr

Costuri

Număr

Costuri

Număr

Costuri

Număr

Costuri

Număr

Costuri

Număr

Costuri

Număr

Costuri

 

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1: Evoluția sistemului funcțional Eurodac

- Realizare

Contractant  40

 

 

0,130

 

0,670

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

-

0,800

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

-

0,130

-

0,670

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,800

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2: Creșterea capacității bazei de date Eurodac

- Realizare

Hardware, software 41

 

 

7,870

 

11,260

 

8,870

 

 

 

 

 

 

 

 

-

28,000

- Realizare

Întreținere

 

 

3,400

 

3,500

 

2,700

 

2,400

 

2,400

 

2,400

 

2,400

-

19,200

- Realizare

Proiecte + evoluții

 

 

0,800

 

0,800

 

0,800

 

1,000

 

1,000

 

1,000

 

1,000

-

6,400

- Realizare

Relocări

 

 

0,400

 

0,500

 

0,100

 

 

 

 

 

 

 

 

-

1,000

- Realizare

Căutări alfanumerice

 

 

1,000

 

1,000

 

0,500

 

 

 

 

 

 

 

 

-

2,500

- Realizare

Copii ale pașapoartelor

 

 

0,100

 

0,300

 

0,100

 

 

 

 

 

 

 

 

-

0,500

- Realizare

Recunoașterea facială în EURODAC

 

 

 

 

3,000

 

 

 

 

 

 

 

 

 

-

3,000

- Realizare

Întreținere suplimentară a EURODAC (HW/SW/activ.activ)

 

 

 

 

 

 

1,800

 

2,100

 

2,100

 

2,100

 

2,100

-

10,200

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

 

 

 

20,360

 

14,870

 

5,500

 

5,500

 

5,500

 

5,500

-

70,800

TOTAL pentru obiectivele 1–2

 

 

 

21,030

 

14,870

 

5,500

 

5,500

 

5,500

 

5,500

-

71,600

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

(1)Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

(2)Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Ani

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7 
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

3,150

Alte cheltuieli administrative

Subtotal RUBRICA 7 
din cadrul financiar multianual

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

3,150

În afara RUBRICII 7 42  
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ

Subtotal
în afara RUBRICII 7 
din cadrul financiar multianual

TOTAL DG HOME

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

0,450

3,150

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.



3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

(1)Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

(2)Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Ani

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

• Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

La sediu și în reprezentanțele Comisiei

3

3

3

3

3

3

3

În delegații

În cercetare

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JPD  43

Rubrica 7

Finanțate de la RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual 

- la sediu

- în delegații

Finanțate din bugetul programului  44

- la sediu

- în delegații

Cercetare

Alte linii bugetare (a se preciza)

TOTAL DG HOME

3

3

3

3

3

3

3

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Diverse sarcini în legătură cu Eurodac, de exemplu în contextul avizului Comisiei privind programul anual de lucru și monitorizarea punerii în aplicare a acestuia, supravegherea întocmirii bugetului agenției și monitorizarea execuției acestuia, acordarea de asistență agenției în ceea ce privește dezvoltarea activităților sale în concordanță cu politicile Uniunii, inclusiv prin participarea la reuniuni ale experților etc.

Personal extern

Impactul estimat asupra personalului (ENI suplimentare) – schema de personal a eu-LISA

Posturi (schema de personal)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Posturi suplimentare

2

2

2

2

2

2

2

Recrutarea este planificată pentru luna ianuarie 2021. Întregul personal trebuie să fie disponibil la începutul anului 2021 pentru a începe dezvoltarea în timp util și pentru a asigura începerea funcționării Eurodac în 2021. Cei 2 agenți temporari noi sunt necesari pentru a acoperi nevoile atât în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectului, cât și pentru sprijin operațional și întreținerea după intrarea în funcțiune. Aceste resurse vor fi utilizate pentru:

·a sprijini punerea în aplicare a proiectului în calitate de membri ai echipei de proiect, incluzând activități precum: definirea cerințelor și a specificațiilor tehnice, cooperarea cu statele membre și acordarea de sprijin acestora în perioada de punere în aplicare, actualizări ale documentului de control al interfeței (ICD), monitorizarea produselor furnizate în baza contractului, activități de testare a proiectului (inclusiv coordonarea testării efectuate de statele membre), furnizarea de documentație și actualizări etc.;

·sprijinirea activităților de tranziție pentru punerea în funcțiune a sistemului în cooperare cu contractantul [monitorizarea noilor versiuni lansate, actualizările procesului operațional, cursuri de formare (inclusiv activități de formare organizate în statele membre) etc.];

·sprijinirea activităților pe termen mai lung, definirea specificațiilor, pregătiri contractuale în cazul în care este necesară o reconfigurare a sistemului (de exemplu datorită recunoașterii imaginilor) sau în cazul în care noul contract pentru menținerea în stare de funcționare a Eurodac (MWO) va trebui să fie modificat pentru a acoperi modificări suplimentare (dintr-o perspectivă tehnică și bugetară);

·consolidarea asistenței de al doilea nivel după intrarea în funcțiune, în timpul întreținerii continue și al desfășurării operațiunilor.

Cele două noi resurse (agenți temporari ENI) vor acționa în plus față de capacitățile interne ale echipei, care vor fi, de asemenea, utilizate pentru proiect/monitorizarea contractuală și financiară/ activități operaționale. Utilizarea agenților temporari va asigura durata corespunzătoare și continuitatea contractelor pentru a garanta continuitatea activității și utilizarea acelorași persoane specializate pentru activitățile de sprijin operațional după încheierea proiectului. În plus, pentru activitățile de sprijin operațional este necesar accesul la mediul de producție care nu poate fi acordat contractanților sau personalului extern.

3.2.4.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

(1)nu prevede cofinanțare din partea terților

(2)prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Ani

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

(1)Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

(2)Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

   asupra resurselor proprii

   asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli    

⌧ Linia respectivă de cheltuieli din bugetul eu-LISA

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară de venituri:

Impactul propunerii/inițiativei 45

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Linia respectivă de venituri din bugetul eu­LISA

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[…]

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații). 

eu-LISA primește contribuții din partea țărilor asociate la măsurile conexe sistemului Eurodac astfel cum se prevede în acordurile respective*.

Calculul se bazează pe calculele privind veniturile pentru punerea în aplicare a sistemului Eurodac provenind de la statele care contribuie în prezent la bugetul general al Uniunii Europene (plăți utilizate) cu o sumă anuală pentru exercițiul financiar în cauză, calculată pe baza produsului intern brut al fiecărui stat participant ca procent din produsul intern brut al tuturor statelor participante. Având în vedere că plățile utilizate sunt cunoscute numai a posteriori, sumele pentru anii relevanți vor fi cunoscute numai a posteriori; prin urmare, am indicat p.m. în loc de sume efective. Sumele efective ar trebui să se bazeze pe datele EUROSTAT și pot varia în funcție de situația economică a statelor participante.

* Acord între Comunitatea Europeană, Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-un stat membru, în Islanda sau în Norvegia (JO L 93, 3.4.2001, p. 40).

Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția (JO L 53, 27.2.2008, p. 5).

Protocolul dintre Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția (JO L 160, 18.6.2011, p. 39).

Protocolul dintre Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția (2006/0257 CNS, încheiat la 24.10.2008, încă nepublicat în JO) și Protocolul la Acordul dintre Comunitatea Europeană, Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-un stat membru, în Islanda sau în Norvegia (JO L 93, 3.4.2001).

(1)    JO L […], […], p. […].
(2)    JO L […], […], p. […].
(3)    JO L […], […], p. […].
(4)    JO L […], […], p. […].
(5)    Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor și al vizelor și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1726 și (UE) 2018/1861 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale Consiliului, JO L 135, 22.5.2019, p. 27-84.
(6)    Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816, JO L 135, 22.5.2019, p. 85-135.
(7)    Articolul 79 ultimul paragraf din Regulamentul (UE) 2019/817, articolul 75 ultimul paragraf din Regulamentul (UE) 2019/818.
(8)    Acord între Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate în Danemarca sau în oricare alt stat membru al Uniunii Europene și sistemul „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în vederea aplicării efective a Convenției de la Dublin, JO L 66, 8.3.2006, p. 37.
(9)    Acord între Comunitatea Europeană, Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-un stat membru, în Islanda sau în Norvegia, JO L 93, 3.4.2001, p. 40.
(10)    Acord între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția, JO L 53, 27.2.2008, p. 5.
(11)    Protocol între Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția, JO L 160, 18.6.2011, p. 39.
(12)    Protocolul între Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein la Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil să examineze o cerere de azil introdusă într-un stat membru sau în Elveția (2006/0257 CNS, încheiat la 24.10.2008, JO L 161, 24.6.2009, p. 8) și Protocolul la Acordul între Comunitatea Europeană, Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-un stat membru, în Islanda sau în Norvegia (JO L 93, 3.4.2001).
(13)    A se vedea, de exemplu, raportul EASO privind deplasările secundare (nu este public).
(14)    În Inițiativa privind copiii migranți s-a făcut apel la o abordare comună pentru a găsi soluții la problema copiilor dispăruți (neînsoțiți și separați), pentru a stabili mecanisme eficace de reducere a riscurilor de trafic de persoane și pentru a se adopta standarde specifice pentru copii în ceea ce privește procedurile de azil.
(15)    De exemplu, Planul de acțiune conceput la Berlin privind o nouă politică europeană în domeniul azilului, 25 noiembrie 2019, semnat de 33 de organizații și municipalități.
(16)    Recomandările UNHCR pentru Pactul propus de Comisia Europeană privind migrația și azilul, ianuarie 2020.
(17)    Recomandările OIM pentru noul Pact al Uniunii Europene privind migrația și azilul, februarie 2020.
(18)    Raportul de proiect al CEPS, Search and rescue, disembarkation and relocation arrangements in the Mediterranean. Sailing Away from Responsibility? (Căutare, salvare și debarcare în Mediterana. Modalități de transfer între statele membre. Fuga de răspundere?), iunie 2019.
(19)    EUI Policy Brief, Migration policy scoreboard: A Monitoring Mechanism for EU Asylum and Migration policy, (Sinteză politică IUE, Tablou de bord privind politica în domeniul migrației: un mecanism de monitorizare a politicii UE în materie de azil și migrație, martie 2020)
(20)    Toate studiile și rapoartele Rețelei europene de migrație sunt disponibile la adresa: https://ec.europa.eu/home-affairs/what-we-do/networks/european_migration_network_en.
(21)    Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor și al vizelor și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1726 și (UE) 2018/1861 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale Consiliului (JO L 135, 22.5.2019, p. 27) și Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru de interoperabilitate pentru sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, azilului și migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816 (JO L 135, 22.5.2019, p. 85).
(22)    Adoptată la Hamburg, Germania, la 27 aprilie 1979.
(23)    Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS), JO L 218, 13.8.2008, p. 60-81.
(24)    Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226, JO L 236, 19.9.2018, p. 1-71.
(25)    Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor și al vizelor și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1726 și (UE) 2018/1861 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale Consiliului, JO L 135, 22.5.2019, p. 27-84.
(26)    Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816, JO L 135, 22.5.2019, p. 85-135.
(27)    Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226, JO L 236, 19.9.2018, p. 1-71.
(28)    Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS), JO L 218, 13.8.2008, p. 60-81.
(29)    Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE, JO L 158, 30.4.2004, p. 77
(30)    Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), JO L 243, 15.9.2009, p. 1-58
(31)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(32)    JO L 180, 29.6.2013, p. 1
(33)    Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare), JO L 180, 29.6.2013, p. 31.
(34)    COM(2016) 205 final.
(35)    Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE, JO L 150, 20.5.2014, p. 143.
(36)

   Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011. Articolul 1 alineatul (3): „Agenția este responsabilă cu gestionarea operațională a Sistemului de informații Schengen (SIS II), a Sistemului de informații privind vizele (VIS) și a Eurodac. ”, JO L 295, 21.11.2018, p. 99–137.

(37)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(38)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(39)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.
(40)    Toate costurile contractuale pentru actualizările funcționale sunt împărțite între primii 2 ani, cea mai mare parte a bugetului fiind alocată în al 2-lea an (după acceptare).
(41)    Plățile pentru capacitate sunt împărțite pe o perioadă de 3 ani după cum urmează: 40 %, 40 %, 20 %
(42)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(43)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.
(44)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(45)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.
Top

Bruxelles, 23.9.2020

COM(2020) 614 final

ANEXĂ

la

Propunerea modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea datelor biometrice în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație] și a Regulamentului (UE) XXX/XXX [Regulamentul privind relocarea], al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol în scopul asigurării respectării legii și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/818


ANEXA II

Tabelul de corespondență menționat la articolul 8a

Datele furnizate în temeiul articolului 17 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului 1 care sunt înregistrate și stocate în sistemul central al ETIAS

Datele corespunzătoare din Eurodac, prevăzute la articolele 12, 13, 14 și 14a din prezentul regulament, în raport cu care ar trebui verificate datele din ETIAS

numele (de familie)

numele

numele (de familie) la naștere

numele date la naștere

prenumele

prenumele

alte nume [pseudonim, nume artistic(e), nume uzual(e)]

numele folosite anterior și orice pseudonime

data nașterii

data nașterii

locul nașterii

locul nașterii

sexul

sexul

cetățenia actuală

cetățenia (cetățeniile)

alte cetățenii, dacă este cazul

cetățenia (cetățeniile)

tipul documentului de călătorie

tipul documentului de călătorie

numărul documentului de călătorie

numărul documentului de călătorie

țara emitentă a documentului de călătorie

codul de trei litere al țării care l-a eliberat

(1)    Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226, JO L 236, 19.9.2018, p. 1.    
Top