COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 13.3.2020

COM(2020) 114 final

2020/0044(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului în vederea acordării de asistență financiară statelor membre și țărilor care negociază aderarea la Uniune care sunt grav afectate de o situație de urgență majoră de sănătate publică

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Încă de la primele cazuri de infectare cu COVID-19, Uniunea Europeană depune eforturi neobosite în sprijinul statelor membre și al cetățenilor acestora pentru soluționarea crizei.

Comisia și-a activat mecanismul ARGUS pentru coordonarea în situații de criză, iar Comitetul de Coordonare a Crizelor se reunește periodic pentru a crea sinergii între acțiunile tuturor departamentelor și serviciilor relevante ale Comisiei și ale agențiilor UE. De asemenea, Comisia a instituit o echipă politică de coordonare a răspunsului în caz de criză, compusă din cei cinci comisari responsabili de politicile cele mai afectate.

În urma videoconferinței liderilor UE din 10 martie 2020 pe tema răspunsului la epidemia de COVID-19, Comisia își va intensifica în continuare răspunsul la epidemia de coronavirus (sau COVID-19) pe toate fronturile și va coordona acțiunile statelor membre. Criza cu care ne confruntăm din cauza coronavirusului are atât o dimensiune umană foarte semnificativă, cât și un impact economic potențial major. Prin urmare, este esențial ca UE și statele sale membre să acționeze în mod decisiv și colectiv pentru a limita răspândirea virusului și a ajuta pacienții, dar și pentru a contracara consecințele economice.

Fondul de solidaritate al UE (FSUE) poate juca un rol important în cadrul acestui răspuns coordonat comun, demonstrând solidaritatea UE față de statele membre în eforturile lor de a face față acestei situații de urgență.

Având în vedere instrumentul existent, o reacție adecvată la nivelul UE în fața unor situații de urgență majoră de sănătate publică, cum este COVID-19, este în prezent imposibilă.

Prin urmare, obiectivul prezentului regulament este de a extinde domeniul de aplicare al FSUE pentru a include situațiile de urgență majoră de sănătate publică și a defini operațiunile specifice eligibile pentru finanțare.

FSUE a fost creat în 2002 pentru a sprijini statele membre ale UE și țările în curs de aderare în situații de catastrofe majore cauzate de fenomene naturale precum inundațiile, furtunile, cutremurele, erupțiile vulcanice, incendiile forestiere sau seceta. Fondul poate fi mobilizat în urma unei cereri din partea țării vizate, în cazul în care catastrofa are o dimensiune care justifică o intervenție la nivel european. Funcționarea sa este o expresie concretă a unei solidarități reale în cadrul UE, prin care statele membre sunt de acord să se sprijine reciproc prin punerea la dispoziție a unor resurse financiare suplimentare prin intermediul bugetului UE. Cu toate acestea, FSUE actual este limitat strict la catastrofele naturale care provoacă daune fizice, cum ar fi inundațiile, furtunile, cutremurele și altele similare. El poate acorda statelor eligibile asistență financiară în valoare totală de până la 500 de milioane EUR la prețurile din 2011 pe an.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere vizează modificarea Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene [în continuare: „Regulamentul (CE) nr. 2012/2002”] în vederea extinderii domeniului său de aplicare pentru a acoperi situațiile de urgență majoră de sănătate publică.

Principalele caracteristici și diferențe de fond sunt următoarele:

Sfera de aplicare geografică rămâne neschimbată: regulamentul se limitează la statele membre și la țările care negociază aderarea la UE. Cu toate acestea, domeniul de aplicare tematic este extins pentru a acoperi situațiile de criză majoră cauzate de amenințări la adresa sănătății publice.

Odată cu revizuirea Regulamentului FSUE în 2014, au fost introduse plățile în avans, care au intrat în vigoare începând cu 2015. Principala justificare pentru introducerea acestora a fost că procedura necesară pentru mobilizarea FSUE și plata asistenței integrale este prea lungă (de regulă, de până la un an) și că situația gravă de criză impune un răspuns mai rapid. De asemenea, s-a considerat că întârzierile mari în furnizarea asistenței au un impact negativ asupra imaginii UE.

Nivelul avansurilor a fost stabilit la 10 % din contribuția preconizată din FSUE, fără a putea depăși 30 de milioane EUR. S-a dovedit că acest nivel nu este satisfăcător. În cazul unor catastrofe de dimensiuni mai mici, în care contribuția FSUE se ridică la câteva milioane de euro, avansul nu depășește cu mult câteva sute de mii de euro, sumă care nu schimbă prea mult lucrurile. În cazul unor catastrofe de proporții, cum a fost cutremurul din regiunea Abruzzo, care a cauzat pagube de 22 de miliarde EUR și pentru care a fost alocată o contribuție FSUE în valoare de 1,2 miliarde EUR, un avans de cel mult 30 de milioane EUR este total inadecvat. În ambele scenarii, cuantumul avansului este disproporționat în raport cu efectele sale pe teren. Evaluarea ex post recentă a FSUE (2002-2017) confirmă această analiză.

Prin urmare, Comisia propune creșterea nivelului plăților în avans pentru catastrofele din toate categoriile la 25 % din contribuția preconizată din FSUE, cu o limită maximă de 100 de milioane EUR.

Comisia propune, de asemenea, majorarea de la 50 de milioane EUR la 100 de milioane EUR a nivelului total al creditelor pentru avansurile FSUE în bugetul anual.

Mobilizarea fondului ar fi posibilă, așa cum prevede și procedura actuală, numai la cererea unui stat eligibil. În urma evaluării efectuate de Comisie și a propunerii transmise autorității bugetare referitoare la cuantumul asistenței financiare care urmează să fie acordată, autoritatea respectivă adoptă un buget suplimentar corespunzător. Ulterior, Comisia va adopta o decizie de punere în aplicare, care va face posibilă plata contribuției FSUE.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea face parte din măsurile luate ca răspuns la actuala pandemie de COVID-19 și se bazează pe un instrument de politică existent. Prin extinderea domeniului de aplicare al FSUE actual, propunerea elimină o lacună din legislația actuală și permite o acțiune cuprinzătoare a Uniunii ca răspuns la situațiile de urgență majoră de sănătate publică. Coerența cu alte politici ale Uniunii, în special cu politica de coeziune, este asigurată prin mai multe dispoziții legislative care, printre altele, exclud dubla finanțare și impun respectarea normelor privind achizițiile publice și a principiului bunei gestiuni financiare.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

Propunerea vizează extinderea domeniului de aplicare al FSUE pentru a demonstra solidaritatea europeană cu statele membre prin furnizarea de asistență din fond pentru a veni în sprijinul populației afectate, pentru a contribui la revenirea rapidă la condiții normale de viață în regiunile afectate și a stopa răspândirea bolilor infecțioase.

FSUE se bazează pe principiul subsidiarității. Aceasta înseamnă că UE trebuie să intervină numai în cazurile în care se consideră că un stat membru nu mai este capabil să facă față singur unei crize și are nevoie de asistență. Legiuitorul a considerat că, în cazul catastrofelor naturale, o astfel de situație este prezentă atunci când daunele directe totale depășesc un anumit prag. Daunele economice ulterioare nu sunt incluse, fiind considerate prea complexe pentru a fi determinate într-un mod rapid, fiabil și comparabil. Prin urmare, pragul pentru catastrofele naturale a fost stabilit ca reprezentând daune directe care depășesc 0,6 % din venitul național brut (VNB) sau 3 miliarde EUR (la prețurile din 2011), fiind aplicabilă suma mai mică. Acest criteriu dublu a fost ales deoarece o sumă fixă unică nu ar reflecta diferențele mari de putere economică (și, prin urmare, diferențele între capacitățile de răspuns bugetar) între statele membre și ar da naștere la nedreptăți majore și la un tratament inegal al statelor membre. O rată procentuală unică ar însemna fie sume extrem de reduse pentru statele membre mai mici, fie praguri înalte, imposibil de atins, pentru economiile cele mai mari.

În cazul unor urgențe majore de sănătate, daunele directe sunt aproape imposibil de estimat. Prin urmare, nu este posibilă aceeași abordare ca în cazul catastrofelor naturale. În schimb, Comisia propune să se țină seama de sarcina financiară asupra bugetelor statelor membre pentru a face față nevoilor suplimentare. Aceasta corespunde în mare măsură părții publice a daunelor directe eligibile pentru finanțare (cum ar fi costul reabilitării infrastructurii publice, asistența pentru populație, serviciile de salvare etc.) în cazul catastrofelor naturale. Această parte publică eligibilă din totalul daunelor variază considerabil în funcție de catastrofă și de țara afectată. În medie, ea reprezintă aproximativ 50 % din daunele totale.

Prin urmare, Comisia propune menținerea principiilor pe care se bazează accesul la FSUE. În consecință, nivelul minim al cheltuielilor publice legate de sarcina financiară publică suportată de statul eligibil pentru măsurile de intervenție în caz de urgență este fie 0,3 % din VNB, fie 1,5 miliarde EUR la prețurile din 2011 (fiind aplicabil cuantumul mai mic), și anume jumătate din nivelul aplicabil în caz de catastrofă naturală.

·Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității. Propunerea nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor deja prevăzute în instrumentul actual.

·Alegerea instrumentelor

Se propune modificarea actualului Regulament (CE) nr. 2012/2002 pentru a utiliza procedurile și practicile consacrate pentru pregătirea și evaluarea cererilor de asistență și pentru implementarea și raportarea ajutorului.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificarea adecvării legislației existente

Evaluarea ex post pentru perioada 2002-2017 a concluzionat că fondul este un instrument valoros din setul de instrumente al UE pentru intervenții în situații de catastrofă, aducând o valoare adăugată europeană măsurilor luate în urma catastrofelor de statele membre și țările în curs de aderare. Evaluarea a invitat, de asemenea, la o examinare mai atentă a acțiunilor de politică prin care pot fi sporite posibilitățile de intervenție a fondului.

·Consultări cu părțile interesate

Având în vedere că propunerea trebuie elaborată urgent, astfel încât să poată fi adoptată la timp de către colegiuitori, nu s-a putut realiza o consultare a părților interesate.

·• Evaluarea impactului

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea rămâne în concordanță cu actualul Fond de solidaritate, întrucât prevede furnizarea de asistență financiară imediată în urma unei solicitări din partea unui stat membru sau a unei țări candidate.

Prin urmare, Comisia propune creșterea nivelului plăților în avans pentru catastrofele din toate categoriile la 25 % din contribuția preconizată din FSUE, cu o limită maximă de 100 de milioane EUR.

Comisia propune, de asemenea, majorarea de la 50 de milioane EUR la 100 de milioane EUR a nivelului total al creditelor pentru avansurile FSUE în bugetul anual. Pentru a asigura disponibilitatea în timp util a resurselor în caz de necesitate, Comisia va propune introducerea de credite suplimentare în valoare de maximum 50 de milioane EUR în bugetul pentru 2020.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

2020/0044 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului în vederea acordării de asistență financiară statelor membre și țărilor care negociază aderarea la Uniune care sunt grav afectate de o situație de urgență majoră de sănătate publică

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 al treilea paragraf și articolul 212 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 1 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 2 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (denumit în continuare „fondul”) a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului 3 . Fondul a fost creat pentru a oferi asistență financiară statelor membre în urma unor catastrofe majore, ca semn concret al solidarității europene în situații de urgență.

(2)În cazul unor situații de urgență majoră de sănătate publică, Uniunea trebuie să dea dovadă de solidaritate cu statele membre și cu populația vizată furnizând asistență financiară pentru a sprijini populația afectată, pentru a contribui la o revenire rapidă la condiții normale de viață în regiunile afectate și pentru a stopa răspândirea bolilor infecțioase.

(3)De asemenea, în cazul unor situații de urgență majoră de sănătate publică, Uniunea trebuie să dea dovadă de solidaritate cu țările aflate în proces de negociere a aderării la Uniunea Europeană.

(4)Situațiile de urgență de sănătate publică, în special o pandemie declarată oficial, pot genera situații de criză majoră. Cu ajutorul fondului, Uniunea poate contribui la mobilizarea serviciilor de urgență pentru a răspunde nevoilor imediate ale cetățenilor și la refacerea într-un termen scurt a infrastructurilor-cheie deteriorate, astfel încât activitățile economice să poată fi reluate în regiunile afectate de catastrofe. În prezent, acest fond este însă limitat la catastrofele naturale care cauzează daune fizice și nu include catastrofele majore datorate riscurilor biologice. Este necesar să se adopte dispoziții care să permită intervenția Uniunii în cazul unor urgențe majore de sănătate publică.

(5)Obiectivul acțiunii avute în vedere este de a completa eforturile depuse de statele afectate în cazuri în care efectele unei situații de criză sunt de o asemenea gravitate încât statele respective nu pot remedia situația prin mijloace proprii. Întrucât acest obiectiv nu poate fi suficient realizat de către statele membre și, prin urmare, datorită dimensiunilor acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul UE, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(6)În conformitate cu principiul subsidiarității, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament trebuie să se limiteze la situații de urgență majoră de sănătate publică. Acestea trebuie definite în funcție de cheltuielile publice necesare pentru remedierea lor.

(7)Asistența din partea Uniunii trebuie să completeze eforturile statelor în cauză și să fie utilizată pentru a acoperi o parte din cheltuielile publice angajate pentru îndeplinirea celor mai esențiale operațiuni de urgență impuse de o situație de urgență.

(8)În conformitate cu principiul subsidiarității, asistența Uniunii trebuie acordată numai la cererea statului afectat. Comisia trebuie să asigure tratamentul echitabil al cererilor prezentate de către state.

(9)Comisia trebuie să fie în măsură să ia decizii rapide pentru angajarea și mobilizarea în cel mai scurt timp a resurselor financiare specifice. Prin urmare, dispozițiile existente pentru efectuarea de plăți în avans trebuie consolidate prin creșterea cuantumului acestora.

(10)Prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(11)Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 trebuie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 se modifică după cum urmează:

1.Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

1.La cererea unui stat membru sau a unui stat aflat în negocieri de aderare cu Uniunea, denumit în continuare „stat eligibil”, asistența din partea fondului poate fi mobilizată atunci când, în una sau mai multe regiuni ale statului eligibil respectiv, apar repercusiuni grave asupra condițiilor de viață, a sănătății umane, a mediului natural sau a economiei ca urmare a unei catastrofe naturale majore sau regionale care a avut loc pe teritoriul statului eligibil respectiv sau ca urmare a unei urgențe majore de sănătate publică apărute pe teritoriul statului eligibil.

Daunele directe generate ca o consecință directă a unei catastrofe naturale sunt considerate parte a daunelor generate de respectiva catastrofă naturală.

2.În sensul prezentului regulament, o „catastrofă naturală majoră” înseamnă orice catastrofă naturală care provoacă într-un stat eligibil daune directe estimate fie la peste 3 000 000 000 EUR la prețurile din 2011, fie la peste 0,6 % din VNB al statului respectiv.

3.În sensul prezentului regulament, o „situație de urgență majoră de sănătate publică” înseamnă orice pericol de origine biologică potențial fatal sau grav pentru sănătate apărut într-un stat eligibil, care afectează grav sănătatea umană și necesită luarea unor măsuri decisive pentru limitarea răspândirii, generând o sarcină financiară publică în statul eligibil aferentă măsurilor de intervenție de urgență estimată la peste 1 500 000 000 EUR la prețurile din 2011 sau la mai mult de 0,3 % din VNB al statului respectiv.

4.În sensul prezentului regulament, o „catastrofă naturală regională” înseamnă orice catastrofă naturală care provoacă într-o regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat eligibil daune directe care depășesc 1,5 % din produsul intern brut (PIB) al regiunii respective. Prin derogare de la primul paragraf, în cazul în care regiunea vizată, în care s-a produs o catastrofă naturală, este o regiune ultraperiferică în înțelesul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, o „catastrofă naturală regională” înseamnă orice catastrofă naturală care provoacă daune directe ce depășesc 1 % din PIB-ul regiunii respective. În cazul în care catastrofa naturală afectează mai multe regiuni de nivel NUTS 2, pragul se aplică la PIB-ul mediu al regiunilor respective ponderat în funcție de proporția din totalul daunelor care afectează fiecare regiune în parte.

5.De asemenea, asistența din partea fondului poate fi mobilizată pentru orice catastrofă naturală dintr-un stat eligibil care este o catastrofă naturală majoră într-un stat eligibil învecinat.

6.În scopul prezentului articol, se utilizează date statistice armonizate furnizate de Eurostat.”.

2.La articolul 3, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„1.Asistența ia forma unei contribuții financiare din fond. Pentru fiecare catastrofă eligibilă, unui stat eligibil i se acordă o singură contribuție financiară.

2.Obiectivul fondului este completarea eforturilor statelor în cauză și acoperirea unei părți a cheltuielilor publice ale acestora pentru a ajuta statul eligibil să desfășoare, în funcție de tipul catastrofei eligibile, următoarele operațiuni de urgență și de recuperare esențiale:

(a)repunerea în funcțiune a infrastructurilor și a instalațiilor în domeniile energiei, apelor și apelor uzate, telecomunicațiilor, transporturilor, sănătății și învățământului;

(b)furnizarea de cazare temporară și finanțarea serviciilor de salvare pentru satisfacerea nevoilor populației afectate;

(c)securizarea infrastructurilor de prevenție și măsurile de protejare a patrimoniului cultural;

(d)curățarea zonelor afectate de catastrofă, inclusiv a zonelor naturale, conform abordărilor bazate pe ecosisteme, dacă este cazul, și refacerea imediată a zonelor naturale afectate, în scopul evitării efectelor imediate provocate de eroziunea solului;

(e)măsurile menite să acorde rapid asistență, inclusiv medicală, populației afectate de o situație de urgență majoră de sănătate publică și să protejeze populația de riscul de a fi afectată, inclusiv măsurile de prevenire, monitorizare sau control al răspândirii bolilor, de combatere a riscurilor grave pentru sănătatea publică sau de atenuare a impactului acestora asupra sănătății publice.

În sensul literei (a), „repunerea în funcțiune” înseamnă readucerea infrastructurilor și a instalațiilor la starea de dinainte de producerea catastrofei naturale. În cazul în care readucerea la starea de dinainte de catastrofa naturală nu este posibilă din punct de vedere juridic sau nu este justificată sub aspect economic, sau în cazul în care statul beneficiar decide relocarea sau îmbunătățirea infrastructurilor sau a instalațiilor afectate, astfel încât să consolideze capacitatea acestora de a face față unor catastrofe naturale viitoare, fondul poate contribui la cheltuielile generate de lucrările de refacere numai în limita costurilor estimate ale readucerii la starea inițială.

Costurile care depășesc nivelul costurilor menționate la paragraful al doilea sunt finanțate de statul beneficiar din fondurile proprii sau din alte fonduri ale Uniunii, acolo unde este posibil.

În sensul literei (b), „cazare temporară” înseamnă cazare care durează până când populația afectată se poate întoarce la locuințele inițiale după repararea sau reconstruirea acestora.”.

3.La articolul 4a, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3.Cuantumul avansului nu poate depăși 25 % din cuantumul contribuției financiare preconizate și nu poate depăși în niciun caz 100 000 000 EUR. După stabilirea cuantumului definitiv al contribuției financiare, Comisia ține cont de suma avansului înainte de a plăti soldul contribuției financiare. Comisia recuperează avansurile plătite în mod necuvenit.”.

4.La articolul 8, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3.Nu mai târziu de șase luni de la expirarea perioadei de optsprezece luni menționate la alineatul (1), statul beneficiar prezintă un raport privind execuția contribuției financiare din fond, împreună cu o declarație care justifică cheltuielile, indicând orice altă sursă de finanțare primită pentru operațiunile în cauză, inclusiv rambursările din asigurări și despăgubirile obținute de la terți.

Raportul privind execuția contribuției financiare prezintă în detaliu, în funcție de natura catastrofei eligibile:

(a)măsurile de prevenție luate sau propuse de statul beneficiar pentru limitarea daunelor viitoare și pentru evitarea, pe cât posibil, a repetării unor catastrofe naturale sau a unor situații de urgență de sănătate publică similare, inclusiv utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene în acest scop;

(b)stadiul punerii în aplicare a legislației relevante a Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscului de catastrofe;

(c)experiența dobândită în urma catastrofei și măsurile luate sau propuse pentru asigurarea protecției mediului și a rezilienței în ceea ce privește schimbările climatice, catastrofele naturale și situațiile de urgență de sănătate publică; și

(d)orice alte informații relevante privind măsurile de prevenire și atenuare luate în raport cu natura catastrofei naturale sau a urgenței de sănătate publică.

Raportul privind execuția este însoțit de un aviz al unui organism de audit independent, elaborat în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional, prin care se stabilește că declarația care justifică cheltuielile oferă o imagine corectă și fidelă, iar contribuția financiară din fond este legală și regulamentară, în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) și cu articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

La sfârșitul procedurii menționate la primul paragraf, Comisia efectuează o operațiune de încheiere a asistenței din partea fondului.”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a […] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.    CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.    Motivele propunerii/inițiativei

1.3.1.    Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.3.2.    Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.3.3.    Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.3.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.3.5.    Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.4.    Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

Propunere pe durată nedeterminată

Plafonul alocării maxime a FSUE pentru 2020 (597,546 milioane EUR, plus 552,978 EUR reportat din 2019) este respectat.

1.5.    Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 5  

◻ Gestiune directă asigurată de Comisie

–◻ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

X Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.    MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții

2.2.    Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.    Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.    Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.    Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.    IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

-·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.    Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

◻    Prezentul regulament nu are niciun impact financiar.

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, cu respectarea alocărilor maxime prevăzute pentru FSUE în CFM.

EUR

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici operaționale, a se repeta secțiunea de mai sus:

Această secțiune trebuie completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.    Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.    Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

- ⌧    Propunerea nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

- Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

- ◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.1.    Necesarul de resurse umane estimat

- ⌧    Propunerea nu implică utilizarea de resurse umane

- Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

- ◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.    Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

⌧    poate fi finanțată integral în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

     necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

◻    necesită revizuirea CFM.

3.2.5.    Contribuții ale terților

Propunerea/inițiativa:

X nu prevede cofinanțare din partea terților

◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în EUR

3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

X    Propunerea nu are impact financiar asupra veniturilor.

   Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

◻    asupra resurselor proprii

◻    asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli X    

EUR

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia sau liniile bugetare de cheltuieli afectate.

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    JO C , , p. .

(2)    JO C , , p. .

(3)    JO L 311, 14.11.2002, p. 3.

(4)    SWD(2019) 187.

(5)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx

(6)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(7)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(8)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(9)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(10)    Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(11)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e).

(12)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(13)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(14)    AC = agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(15)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).