COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 17.3.2021

COM(2021) 129 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

O cale comună către o redeschidere sigură și durabilă

1    INTRODUCERE

În următoarele luni ale pandemiei de COVID-19 va fi nevoie să se asigure un echilibru atent. Virusul continuă să fie o amenințare globală majoră. Cetățenii și sistemele de sănătate din UE rămân sub presiune, iar variantele nou-apărute provoacă noi cazuri. În același timp, există motive pentru a anticipa o reducere substanțială a prevalenței virusului, prefigurând posibilitatea eliminării restricțiilor care afectează atât cetățenii, cât și economia. Prezenta comunicare trasează calea de urmat pentru o politică echilibrată și o abordare comună la nivelul UE, subliniind ceea ce trebuie să facem pentru a devansa momentul în care ne putem relua modul de viață european, dar în condiții de siguranță și sustenabilitate, având control asupra virusului.

Pentru a ține sub control pandemia de COVID-19 a fost nevoie de o serie de restricții fără precedent. Aceste restricții continuă să aibă un cost ridicat și din ce în ce mai mare pentru persoane fizice, familii, comunități și întreprinderi. Având în vedere riscul reprezentat de variantele nou-apărute, unele state membre au extins sau au impus noi restricții, cauzând perturbări în viața cetățenilor și asupra lanțurilor de aprovizionare. În cadrul pieței unice trebuie create condiții pentru a permite o redeschidere coordonată și în condiții de siguranță, în așa fel încât cetățenii să se poată bucura pe deplin de drepturile lor, iar activitatea economică și socială să poată fi reluată. Se vor crea astfel fundamentele unei sănătăți publice solide, pe baza cărora să putem lansa redresarea de care au nevoie atât de mult cetățenii și întreprinderile.

Cetățenii UE au motive întemeiate să se aștepte la îmbunătățirea situației, mai presus de toate, datorită vaccinării. Vaccinarea este principalul nostru mijloc de combatere a virusului și există deja dovezi clare potrivit cărora grupurile de populație care au fost vaccinate au niveluri semnificative de protecție împotriva bolii. Investițiile realizate de UE și de statele membre în 2020 în dezvoltarea și producerea vaccinurilor, precum și etapele aflate în derulare pentru a accelera producția de vaccinuri și aprovizionarea cu acestea în UE dau roade: toate statele membre vor înregistra de acum înainte o creștere a ofertei de vaccinuri, preconizându-se că în al doilea trimestru al anului 2021 vor fi disponibile 300 de milioane de doze din vaccinurile autorizate în prezent. Administrarea rapidă și eficace a acestor vaccinuri de către statele membre va fi un factor-cheie pentru reducerea numărului de cazuri noi și, astfel, pentru determinarea momentului și a modului în care pot fi ridicate restricțiile. În același timp, igiena și distanțarea fizică vor rămâne măsuri esențiale pentru a ține virusul sub control până la atingerea unor niveluri ridicate de acoperire vaccinală.

În ceea ce privește ridicarea restricțiilor, trebuie să tragem învățăminte din 2020 și să evităm costurile suplimentare ale restricțiilor de tip oprire-pornire. Toate etapele în vederea redeschiderii trebuie să fie sustenabile, să inspire încrederea cetățenilor și să ofere o bază solidă pentru redresare. O etapă esențială este incubatorul HERA, care vizează în mod specific riscul ca variantele să conducă la o recrudescență a virusului și să limiteze impactul vaccinurilor 1 .

Prezenta comunicare invită statele membre să adopte o abordare coordonată pentru a realiza redeschiderea în condiții de siguranță și stabilește etapele și instrumentele necesare pentru atingerea acestui obiectiv comun. Fiecare etapă în vederea redeschiderii va fi mai eficace și mai convingătoare dacă va fi adoptată ca parte a unei abordări la nivelul UE a redeschiderii în condiții de siguranță și sustenabilitate, care să promoveze obiectivul de ridicare a restricțiilor în cadrul unui set comun de măsuri bazate pe o înțelegere clară a modului în care se poate asigura și menține o eliminare eficace a virusului. Redeschiderea va dura mai mult timp, va costa mai mult și va fi mai puțin sustenabilă dacă statele membre nu colaborează; în plus, prin coordonarea redeschiderii se asigură continuitatea pieței interne, care este legată în mod indisolubil de viața economică și socială a europenilor, precum și a celor care interacționează cu aceștia, indiferent dacă este vorba despre dimensiunea comercială și economică sau de mobilitate. Interdependența noastră înseamnă că, atât timp cât unele state membre aplică restricții, vor exista limitări în ceea ce privește gradul în care alte state membre pot realiza cu succes redeschiderea.

Activitatea noastră în cadrul UE trebuie să avanseze în ritmul în care se înregistrează progrese la nivel mondial. Angajamentul UE față de deschidere va impulsiona abordarea sa de a reconstrui treptat societăți și economii deschise. Numai o abordare mondială poate oferi o soluție la această provocare mondială, iar soluțiile comune la nivel mondial reprezintă cea mai bună modalitate de a asigura o redresare sustenabilă.

2    COOPERAREA ÎN VEDEREA REDESCHIDERII

Situația epidemiologică variază în cadrul UE și de la un stat membru la altul, la fel și măsurile luate pentru a limita răspândirea virusului. Însă una dintre lecțiile învățate până în prezent este că interdependența noastră înseamnă că impunerea de restricții într-o parte a UE are implicații pentru toți. Ne putem aștepta ca același lucru să fie valabil și în ceea ce privește relaxarea acestor restricții. Prin urmare, este necesară o abordare comună care să ghideze acțiunea în întreaga UE.

Diferitele restricții aplicate de guvernele statelor membre – în ceea ce privește circulația și călătoriile, întâlnirile cu prietenii și familia, școlile și universitățile, magazinele, spațiile culturale, restaurantele și barurile – au avut un rol esențial în ținerea sub control a virusului. Alegerile privind calendarul și combinația acestor restricții au reprezentat o reacție la prevalența virusului și au avut un impact asupra acestei prevalențe. Experiența din ultimul an a demonstrat avantajele unei gestionări proactive a situației, în loc să se reacționeze la o situație care se agravează și conduce la pierderea controlului. Același lucru este valabil și pentru evaluarea treptată a impactului vaccinării asupra întreruperii lanțurilor de transmitere și a reducerii numărului de infecții. Astfel, un proces decizional bazat pe dovezi și pe indicatori epidemiologici solizi va fi esențial pentru a realiza deschiderea la momentul potrivit – și anume atunci când virusul va fi ținut sub control într-o măsură suficientă pentru a permite relaxarea și pentru a evita restricții care să dureze mai mult decât este necesar. 

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) stabilește astăzi un cadru menit să ajute statele membre să ia astfel de decizii. Abordarea ar defini niveluri care să reflecte situația epidemiologică din fiecare stat membru și ar permite simulări care să ilustreze marja de manevră de care dispune fiecare stat membru pentru a relaxa măsurile de răspuns fără a risca o inversare a răspândirii virusului. Existența unor praguri epidemiologice orientative clare va contribui la coordonare, previzibilitate și transparență. O bază științifică mai clară 2 va ajuta la înțelegerea și gestionarea legăturii dintre ridicarea măsurilor și impactul asupra incidenței și a mortalității COVID-19 pe măsură ce vaccinarea se accelerează. Un instrument digital interactiv dezvoltat de ECDC va fi operațional în luna aprilie și va putea fi utilizat de statele membre 3 . Diferite state membre vor continua să facă alegeri diferite cu privire la restricțiile care trebuie aplicate și ridicate în momente diferite: cadrul convenit va ajuta statele membre să stabilească prioritatea acestor alegeri, oferind o înțelegere comună a impactului probabil.

Având o bază comună, cadrul convenit va contribui, de asemenea, la înregistrarea unor progrese pe parcursul procesului întemeiat pe încredere reciprocă între statele membre. În caz contrar, prudența statelor membre cu privire la posibilul impact al situației din alte state membre va constitui o frână în calea redeschiderii. Comisia invită statele membre să aprobe această abordare și să îi dea curs rapid.

Un cadru comun poate contribui, de asemenea, la asigurarea încrederii cetățenilor în deciziile luate; acesta este un aspect de o importanță critică, deoarece conformarea este slăbită de oboseala pandemică sau de automulțumirea instalată pe măsură ce se derulează vaccinarea. De asemenea, este esențial să se coopereze pentru a furniza informații obiective și pentru a combate valurile de dezinformare care frânează campaniile eficace de vaccinare.

3    REDESCHIDERE ÎN CONDIȚII DE SIGURANȚĂ

Revenirea în siguranță la libera circulație

Pentru cetățenii UE, o parte importantă a ridicării restricțiilor va fi reprezentată de exercitarea din nou, fără restricții, a liberei circulații și a altor drepturi fundamentale în întreaga UE. Printr-o îmbunătățire suficientă a situației epidemiologice, o abordare coordonată a liberei circulații va oferi reasigurări că redeschiderea nu reduce importanța controlării virusului. Cetățenii trebuie, de asemenea, să își poată exercita drepturile în condiții de nediscriminare deplină.

Comisia adoptă o propunere legislativă de stabilire a unui cadru comun pentru o adeverință electronică verde privind vaccinarea, testarea și vindecarea. Se va institui astfel o abordare la nivelul UE în ceea ce privește emiterea, verificarea și acceptarea unor astfel de adeverințe, pentru a-i ajuta pe deținători să își exercite dreptul la liberă circulație în interiorul UE, precum și pentru a facilita eliminarea restricțiilor legate de COVID-19 care sunt aplicate în conformitate cu legislația UE. Astfel, fiecare cetățean al UE și membrii familiei sale vor putea primi o adeverință securizată și interoperabilă. Toate statele membre ar urma să accepte adeverința ca pe o dovadă suficientă, acolo unde este cazul, pentru a ridica restricțiile privind libera circulație – cum ar fi cerințele de carantină sau de testare – instituite pentru a limita răspândirea COVID-19. Este important de subliniat faptul că persoanele care nu dețin o astfel de adeverință trebuie să poată călători în continuare și că deținerea unei adeverințe nu este o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului la liberă circulație sau a altor drepturi fundamentale. De asemenea, este important să existe încredere în adeverințele respective pentru a permite acceptarea lor. Adeverințele ar putea fi utilizate pentru a se stabili dacă persoanele în cauză pot călători fără a fi supuse unor restricții temporare care ar putea fi instituite pentru a reduce răspândirea virusului, cum ar fi testarea la sosire și carantina. Pachetul va viza, de asemenea, cetățenii țărilor terțe care se află în situație de ședere legală sau care au reședința legală în UE.

Instrumentul propus astăzi este flexibil și simplu și urmează să fie disponibil atât în format electronic, cât și pe suport de hârtie. Acest instrument le va permite autorităților dintr-un stat membru să efectueze, dacă este necesar, o verificare rapidă, sigură și simplă a adeverinței eliberate într-un alt stat membru. Pentru o astfel de adeverință s-ar utiliza doar o serie minimă de date necesare (de exemplu, data vaccinării și vaccinul administrat sau data unui test pentru SARS-CoV-2). Pentru a pregăti creșterea numărului de călătorii în timpul verii, propunerea trebuie să fie examinată și adoptată rapid de către Parlamentul European și Consiliu. Pentru perioada imediat următoare, Comisia va analiza, de asemenea, dacă ar trebui să propună modificări ale Recomandării privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații 4 . În orice caz, ar trebui să se aplice în continuare toate derogările pentru călătoriile esențiale, cum ar fi cele recomandate pentru lucrătorii sezonieri, frontalieri sau din domeniul transporturilor. Totodată, principiile „culoarelor verzi” pentru transportul de mărfuri trebuie să se aplice în continuare pe deplin în orice situație în care controalele la frontierele interne sunt reintroduse temporar ca măsură de ultimă instanță.

Punerea în aplicare a legislației privind adeverința electronică verde necesită, de asemenea, un cadru tehnic compatibil care urmează să fie definit la nivelul UE și pus în aplicare de statele membre. Acest cadru ar trebui să asigure interoperabilitatea, precum și respectarea deplină a protecției datelor cu caracter personal. Obiectivul ar trebui să fie finalizarea acestor demersuri și implementarea sistemului până la jumătatea lunii iunie. Cadrul tehnic va contribui la eforturile mondiale de relaxare a restricțiilor de călătorie: încă de la început ar trebui avută în vedere interoperabilitatea cu sistemele dezvoltate prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Cadrul va permite, de asemenea, posibilitatea cuprinderii adeverințelor compatibile emise în țări terțe. Propunerea privind adeverința electronică verde este suficient de flexibilă pentru a putea lua în considerare noile dovezi și orientări științifice, pe măsură ce învățăm mai multe despre efectul vaccinării, implicațiile noilor variante și gradul în care sunt protejate persoanele care s-au vindecat în urma unei infecții.

Comisia adoptă, de asemenea, o propunere „geamănă” pentru a aborda eliberarea adeverinței electronice verzi resortisanților țărilor terțe care se află în situație de ședere legală sau care au reședință legală în statele membre și care au dreptul de a călători în UE 5 . În cazul în care un astfel de resortisant al unei țări terțe deține o adeverință care este o dovadă suficient de fiabilă a vaccinării sau care a fost eliberată în cadrul unui sistem interoperabil cu cadrul de încredere pentru adeverința electronică verde, acest lucru ar facilita călătoriile în interiorul UE.

O parte importantă a redeschiderii va fi aceea de a permite deplasarea în condiții de siguranță a resortisanților țărilor terțe către UE. Turismul și alte tipuri de călătorii din afara UE reprezintă o caracteristică importantă a deschiderii UE și ar trebui să vizeze același obiectiv de deschidere în condiții de siguranță ca și alte activități. Prin recomandare s-a creat deja un cadru prin care să se identifice țările a căror situație epidemiologică este de așa natură încât să fie posibile călătoriile neesențiale către UE 6 . Consiliul ar trebui să acorde în continuare atenție evoluției situației din țările din afara UE, în special din țările în care se poate constata că incidența redusă a COVID-19 se menține în mod sustenabil, de exemplu prin vaccinarea pe scară largă cu vaccinuri care au o eficacitate demonstrată. Un alt factor important ar fi existența unui număr scăzut de variante care să suscite semne de îngrijorare într-o țară terță.

În perioada imediat următoare, Comisia va monitoriza îndeaproape funcționarea recomandării și va propune modificări în concordanță cu evoluțiile din acest domeniu. Printre acestea s-ar putea număra modificări menite să alinieze recomandarea la adeverința electronică verde și la inițiativele luate la nivel mondial de OMS sau de Organizația Aviației Civile Internaționale, care ar putea, la momentul potrivit, să faciliteze adaptarea restricțiilor atunci când călătorii din țări terțe vor fi în măsură să prezinte adeverințe prin care să ateste un statut relevant în contextul COVID-19 emise în temeiul unui sistem considerat suficient de fiabil sau interoperabil cu adeverința electronică verde, de îndată ce aceasta va fi disponibilă în statele membre ale UE. În paralel, Comisia colaborează îndeaproape cu organizațiile internaționale, inclusiv cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică 7 , Organizația Mondială a Turismului din cadrul ONU 8 și Grupul de lucru pentru turism al G20, în ceea ce privește relansarea și redresarea turismului mondial într-un mod sustenabil.

Utilizarea adeverinței electronice verzi ar trebui să fie însoțită de o comunicare clară și transparentă adresată cetățenilor pentru a le explica utilizarea acesteia, pentru a clarifica garanțiile privind protecția datelor cu caracter personal și pentru a asigura cetățenii că aceasta este un instrument care contribuie la exercitarea deplină a dreptului la liberă circulație.

Orientările privind testarea și carantina aplicate călătorilor 9 vor fi actualizate pentru a promova o abordare mai armonizată și mai previzibilă a măsurilor la frontieră, care să fie mai ușor de înțeles de către călători și furnizorii de servicii de transport.

Testarea și depistarea ca instrumente de facilitare a deschiderii

Numai printr-o vaccinare reușită nu se va eradica virusul. Va fi în continuare necesar să se monitorizeze situația epidemiologică și să se răspundă la aceasta, astfel încât testarea și depistarea contacților vor continua să fie instrumente vitale. Acest lucru va fi deosebit de important în faza de redeschidere, pentru a oferi reasigurări că orice recrudescență a numărului de cazuri va fi identificată rapid.

UE a publicat documente de orientare pentru a sprijini elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de testare în întreaga UE, precum și recomandări pentru a sprijini o abordare comună a utilizării, validării și recunoașterii reciproce a diferitelor teste 10 . În cadrul Comitetului pentru securitate sanitară au loc discuții periodice între statele membre cu privire la strategiile de testare și la noile teste care intră pe piață. Comitetul pentru securitate sanitară a convenit, de asemenea, asupra unei liste comune de teste antigenice rapide pentru diagnosticarea COVID-19, precum și asupra unei selecții de teste antigenice rapide pentru care statele membre își vor recunoaște reciproc rezultatele 11 . În plus, Comisia furnizează în prezent statelor membre 20 de milioane de teste antigenice rapide 12 . Acuratețea și disponibilitatea testelor antigenice rapide continuă să se îmbunătățească, iar aceste teste sunt din ce în ce mai utilizate, fiind utile în contextul facilitării serviciilor și al călătoriilor în condiții de siguranță.

Acum încep să intre pe piață autotestele pentru COVID-19 (atât kituri de autoprelevare de probe pe tampon, cât și kituri de autotestare). Comisia și ECDC le analizează. ECDC va publica astăzi orientări tehnice privind autotestele pentru COVID-19, inclusiv detalii privind, de exemplu, disponibilitatea acestora și posibilele efecte asupra punerii în aplicare a măsurilor de prevenire și control, performanța clinică a acestor autoteste în comparație cu testele de referință RT-PCR, implicațiile autotestelor pentru raportare și supravegherea epidemiologică, precum și condițiile de utilizare corespunzătoare a autotestelor. Prin intermediul Comitetului pentru securitate sanitară, Comisia monitorizează dacă și în ce mod țările utilizează autotestele antigenice rapide sau au în vedere utilizarea acestora. 

O utilizare importantă a testelor constă în urmărirea virusului și a variantelor sale în apele uzate. Acest lucru poate oferi informații rapide și necostisitoare cu privire la prezența unui virus și, prin urmare, cu privire la o posibilă recrudescență: monitorizarea a doar 6 000 de puncte de colectare permite urmărirea apelor uzate pentru 70 % din populația UE. Supravegherea apelor uzate poate fi utilizată în scopuri preventive sau de alertă timpurie, întrucât detectarea virusului în apele uzate este un semn al posibilei reapariții a virusului. În mod similar, absența virusului în apele uzate ar putea indica faptul că o anumită zonă populațională poate fi considerată ca prezentând un risc mai scăzut și că au funcționat măsurile instituite pentru a reduce transmiterea virusului. Prin urmare, este esențial ca statele membre să instituie sisteme eficace de supraveghere a apelor uzate, care să asigure furnizarea promptă a datelor relevante către autoritățile publice competente din domeniul sănătății.

Comisia adoptă astăzi o recomandare pentru a sprijini o abordare coerentă a utilizării monitorizării apelor uzate în vederea urmăririi SARS-CoV-2 și a variantelor sale 13 . Recomandarea se bazează pe cunoștințele și experiența statelor membre și include orientări specifice privind proiectarea și gestionarea unei rețele de supraveghere a apelor uzate pentru transmiterea rapidă a datelor către autoritățile publice din domeniul sănătății. Această recomandare va promova utilizarea unor metode comune de eșantionare, testare și analiză a datelor, susținute de o platformă europeană de schimb. Se va pune la dispoziție sprijin financiar pentru a susține implementarea unor strategii și activități coerente de monitorizare și supraveghere a apelor uzate în întreaga UE și pentru a consolida pe termen lung capacitățile statelor membre și ale țărilor partenere.

Testarea în sine nu ține sub control bolile infecțioase, ci trebuie să fie utilizată în mod eficace și să fie urmată de măsuri corespunzătoare. Depistarea contacților are un rol esențial în sprijinirea deschiderii în condiții de siguranță pe măsură ce situația generală se îmbunătățește, atunci când limitarea eficace a focarelor mai izolate devine deosebit de utilă. Venind în completarea sistemelor manuale tradiționale de depistare a contacților, aplicațiile mobile de depistare a contacților pot contribui la întreruperea lanțurilor de transmitere și la salvarea de vieți omenești. Având în vedere transmisibilitatea crescută a variantelor, este important ca parametrii utilizați în cadrul aplicațiilor să fie revizuiți și, atunci când este cazul, să fie ajustați, în coordonare cu ECDC și cu autoritățile naționale. Comisia va ajuta statele membre să ia în considerare introducerea unor caracteristici suplimentare pentru a consolida aplicațiile de depistare a contacților și a încuraja adoptarea și utilizarea acestora. Aceste caracteristici suplimentare ar putea include, de exemplu, un tablou de bord care să prezinte cele mai recente informații cu privire la situația sănătății publice și la desfășurarea campaniilor de vaccinare sau care să informeze utilizatorii cu privire la prezența lor anterioară la un eveniment sau într-un loc în care s-au identificat cazuri confirmate de COVID-19.

De asemenea, prin intermediul formularelor naționale de localizare a pasagerilor („PLF”), statele membre colectează date de la călătorii transfrontalieri care intră pe teritoriul lor. Schimbul de date între autoritățile din statele membre responsabile cu depistarea contacților poate fi deosebit de important în situațiile în care călătorii traversează frontierele în condiții de proximitate imediată, cum ar fi cu avionul sau cu trenul. Comisia a dezvoltat o platformă care permite schimbul de date între sistemele PLF ale statelor membre.

Pentru ca statele membre să facă schimb de date relevante privind pasagerii prin intermediul platformei, Comisia va publica un proiect de măsuri pentru a se asigura că, până în sezonul turistic de vară, prelucrarea legală a datelor cu caracter personal este prevăzută într-un temei juridic al UE 14 . Acesta va stabili seturile de date limitate și bine definite care urmează să facă obiectul schimbului, precum și rolurile și responsabilitățile diferiților utilizatori.

Pentru statele membre în care nu există un sistem PLF digital, prin acțiunea comună „EU Healthy Gateways” s-a dezvoltat o platformă digitală a UE pentru PLF ca ghișeu unic, precum și servicii de găzduire în cloud care permit stocarea PLF colectate. Cele două platforme – platforma pentru schimbul de PLF și platforma digitală a UE pentru PLF – sunt proiecte complementare și interconectate. Aceste instrumente vor permite o depistare mai rapidă și mai eficace a contacților în rândul pasagerilor transfrontalieri.

Continuarea gestionării virusului: terapii și echipamente medicale

Pe măsură ce tratamentul terapeutic s-a dezvoltat, acesta a contribuit la salvarea de vieți, la accelerarea vindecării și la reducerea duratei spitalizării – atât în beneficiul pacienților, cât și al sistemelor de sănătate, care sunt supuse unor presiuni majore. Comisia utilizează mai multe instrumente, inclusiv achiziții publice comune, pentru a asigura accesul statelor membre la numărul limitat de tratamente terapeutice utilizate în prezent pentru tratarea cazurilor de COVID­19, precum și la programe de cercetare. Sunt necesare măsuri mai numeroase și mai rapide. O strategie comună a UE privind terapiile este planificată pentru jumătatea lunii aprilie. În mod similar cu abordarea utilizată cu succes în cazul vaccinurilor, strategia va urmări să accelereze procesul de cercetare și de fabricație, astfel încât statele membre să poată avea acces la tratamente utile la scara și la viteza de care este nevoie. Vor fi puse în aplicare măsuri de reglementare mai flexibile pentru terapii, cum ar fi facilități de etichetare, pentru a permite o aprovizionare rapidă la scară largă în timpul pandemiei.

Tehnologia poate fi utilizată și în alte moduri. Roboții de dezinfectare cu ultraviolete pot dezinfecta un salon de spital de mărime standard în doar 10 minute cu ajutorul luminii ultraviolete, având capacitatea de a dezinfecta peste 18 saloane cu o singură încărcare. Aceștia pot contribui la asigurarea unui mediu steril în spitale, fără a expune personalul la riscuri inutile. Este în curs de desfășurare un program în valoare de 12 milioane EUR, prin care se vor achiziționa cel puțin 200 de roboți care vor fi distribuiți în statele membre, aceștia urmând să fie livrați efectiv pe parcursul anului 2021.

Sprijinul acordat celor mai afectate sectoare pentru a pregăti redeschiderea în condiții de siguranță

Unele dintre cele mai dinamice sectoare ale Europei – turismul, cultura și transporturile – au fost printre sectoarele afectate cel mai grav de pandemie. Cu cât se iau mai multe măsuri pentru a le ajuta să se redeschidă în condiții de siguranță, pentru lucrători 15 și pentru public, și într-un mod care să consolideze încrederea, cu atât mai rapid aceste sectoare – în care multe întreprinderi sunt în mare pericol și pe care se bazează multe locuri de muncă – pot începe să se redreseze.

Ecosistemul turismului din Europa a fost perturbat grav. În 12 state membre, turismul generează între 25 % și 10 % din PIB-ul național, iar patru state membre ale UE s-au aflat în 2019 printre primele zece destinații turistice din lume din punctul de vedere al sosirilor și al încasărilor internaționale. Cu o scădere de 70 % a veniturilor în 2020 și cu până la 11 milioane de locuri de muncă aflate în pericol 16 , serviciile turistice se află la nivelul inferior al indicatorului privind încrederea întreprinderilor. În 2020, numărul de înnoptări în UE a scăzut cu 52 %, iar călătoriile internaționale în scopuri turistice au scăzut cu 68 % 17 . Economiile unor state membre sunt, de asemenea, dependente într-o mare măsură de turismul internațional și nu pot compensa cu turismul intern pierderea călătorilor străini. Reluarea în condiții de siguranță a călătoriilor și a turismului le poate reda unor milioane de europeni locurile de muncă și poate stimula redresarea mai rapidă în multe regiuni ale UE 18 .

Pentru a relansa călătoriile în condiții de siguranță și de previzibilitate, este necesar să se restabilească încrederea consumatorilor în faptul că sănătatea și drepturile le sunt protejate. Aplicația Re-open EU, care se poate descărca, va continua să le ofere cetățenilor informații fiabile cu privire la situația epidemiologică și la normele în vigoare din întreaga UE (inclusiv cu privire la adeverințele electronice verzi), cu funcționalități noi și îmbunătățite, ușor de utilizat, privind „itinerarul de călătorie” 19 . Un sistem clar, la nivelul întregii UE, care să le ofere cetățenilor încredere deplină în standardele de sănătate publică poate fi un autentic pas înainte în vederea asigurării clarității pentru călători, eliminând totodată motivele de îngrijorare rămase și deschizând calea pentru sezonul de vară care se apropie. În 2020, Comisia a oferit sectoarelor transporturilor 20 și ospitalității orientări utile pentru a le ajuta să reducă la minimum riscurile 21 . De asemenea, Comisia a invitat Comitetul European de Standardizare să pregătească un document de standardizare ca bază pentru protocoalele sanitare și de siguranță destinate industriei ospitalității, acest document urmând să fie disponibil înainte de începutul verii. Acest instrument cu aplicare voluntară va contribui la o mai bună informare și pregătire a întreprinderilor din domeniul turismului pentru ca acestea să primească turiștii în condiții de siguranță deplină. Comisia va colabora cu statele membre și cu sectoarele vizate pentru a asigura punerea în aplicare cu succes a acestei „mărci sanitare a UE în domeniul turismului”.

Comisia, statele membre și sectoarele vizate ar trebui să coopereze în continuare pentru a realiza campanii de comunicare adresate atât europenilor, cât și călătorilor din țări terțe, care să restabilească încrederea acestora în posibilitatea de a călători în condiții de siguranță în Europa.

Al treilea pas menit să ajute sectorul turismului să se pregătească pentru o deschidere în condiții de siguranță constă în sprijinirea în continuare a întreprinderilor pe teren, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a microîntreprinderilor, pentru ca acestea să mențină servicii sigure împotriva COVID-19 și să adapteze produsul turistic la noua realitate. Statele membre pot mobiliza mijloace de sprijin și investiții pentru cele mai afectate sectoare și regiuni în cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus 22 și al REACT EU, iar Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile politicii de coeziune vor contribui la redresarea durabilă a celor mai afectate sectoare. Fondul european de dezvoltare regională pentru perioada 2021-2027 include un obiectiv specific care vizează sprijinirea dezvoltării economice și a incluziunii sociale în sectoarele culturii și turismului. Comisia va pune la dispoziție un Ghid privind finanțarea din partea UE pentru a ajuta părțile interesate din domeniul turismului să identifice cele mai relevante surse de finanțare din partea UE pentru proiectele și investițiile lor.

Trăirea din nou a experienței colective a spațiilor și evenimentelor culturale, a siturilor de patrimoniu și a turismului cultural va fi unul dintre cele mai vizibile semne ale redeschiderii. De asemenea, aceasta va fi esențială pentru supraviețuirea economiei culturale și creative, care a fost afectată deosebit de grav de restricțiile impuse pentru a controla pandemia. Acest sector a pierdut aproximativ 31 % din venituri în 2020, cele mai afectate fiind arta spectacolului (cu o scădere de 90 %) și muzica (cu o scădere de 76 %) 23 . Din nou, aplicarea unei abordări comune și a unor indicatori comuni va contribui la luarea deciziilor de ridicare a restricțiilor prin consolidarea încrederii publicului și a vizitatorilor în faptul că deschiderea are loc într-un mod responsabil. Comisia va utiliza structurile și rețelele de cooperare existente 24 pentru a face schimb de informații cu privire la redeschiderea în condiții de siguranță a sectorului cultural. Pentru a coordona mai bine măsurile luate de statele membre pentru reluarea în siguranță a activităților din industriile culturale și creative, Comisia va elabora orientări pentru următoarele sectoare: muzical (festivaluri, săli de concerte), audiovizual (festivaluri și piețe de film, cinematografe, platouri de filmare), arta spectacolului (festivaluri, săli de spectacol), spațiile expoziționale precum muzeele sau galeriile, bibliotecile și siturile de patrimoniu cultural.

Turismul cultural stimulează creșterea economică și creează locuri de muncă, patru din zece turiști alegându-și destinația pe baza ofertei culturale. Comisia va lansa pe platformele de comunicare socială o campanie specifică a UE privind turismul cultural sustenabil, cu scopul de a promova siturile de patrimoniu cultural și itinerarele culturale ale UE, precum și evenimentele și festivalurile culturale. Atunci când condițiile o vor permite, noile inițiative vor fi susținute de Erasmus+ și acțiunea sa DiscoverEU pentru a promova descoperirea de către tineri a patrimoniului cultural european cu trenul, în timpul Anului european al căilor ferate și ulterior.

Consolidarea rezilienței la nivel mondial împotriva COVID-19

Urmarea unei traiectorii sustenabile de ieșire din criza provocată de COVID-19 în interiorul UE depinde de progresele înregistrate la nivel mondial. Nicio țară și nicio regiune din lume nu va fi protejată împotriva COVID-19 dacă boala nu este ținută sub control la nivel mondial și numai o abordare mondială poate oferi o soluție la această criză mondială. Atât timp cât virusul circulă, costurile umane vor rămâne o realitate: pagubele produse se cifrează deja la aproape 120 de milioane de cazuri confirmate și peste 2,6 milioane de decese raportate la nivel mondial. Circulația continuă înseamnă, de asemenea, un risc continuu de recrudescență și de apariție a unor noi variante care pot străbate mecanismele de apărare create de vaccinuri. UE are atât responsabilitatea, cât și interesul de a-și îndeplini angajamentul de combatere a COVID-19 la nivel mondial.

UE se află în prima linie a răspunsului internațional și a oferit sprijin financiar concret, de urgență și în natură partenerilor internaționali și mai multor țări din întreaga lume. Până în prezent, această abordare de tip „Echipa Europa” 25 a contribuit cu peste 40 de miliarde EUR la sprijinul internațional pentru combaterea COVID-19.

La fel ca în interiorul UE, o abordare sustenabilă înseamnă vaccinare. Acesta este motivul pentru care UE sprijină cu fermitate activitatea COVAX de distribuire a vaccinurilor în întreaga lume: cu o finanțare de peste 2,2 miliarde EUR, UE și statele membre, alcătuind împreună „Echipa Europa”, sunt printre principalii susținători ai COVAX, inițiativa mondială menită să asigure accesul echitabil la vaccinuri, și au îndemnat toți partenerii să se alăture acestei activități. Mecanismul COVAX a început să distribuie doze de vaccin și intenționează să împartă vaccinurile cu toate țările cu venituri reduse și medii în prima jumătate a anului 2021. Acestea ar trebui să ajungă pentru vaccinarea tuturor cadrelor medicale și a cel puțin 3 % din populația țărilor respective, procentaj care este prevăzut să crească până la cel puțin 20 % înainte de sfârșitul anului. Rezerva umanitară de 100 de milioane de doze, cu un mecanism transparent de alocare, va contribui la asigurarea accesului incluziv al populațiilor vulnerabile la vaccinuri.

UE și statele sale membre stabilesc o abordare europeană coordonată a partajării vaccinurilor prin instituirea unui Mecanism al UE de partajare a vaccinurilor bazat pe principiile echității, acumulării treptate și excluderii risipei și pe o abordare de tip „Echipa Europa”. Scopul este de a sprijini în continuare și de a depăși inițiativele bilaterale existente ale statelor membre, precum și de a crea și a extinde o rezervă a UE, alimentată în mod echitabil cu o cotă de doze din partea statelor membre. Mecanismul va fi lansat și se va dezvolta treptat, pe măsură ce disponibilitatea vaccinurilor se va îmbunătăți și se vor stabili obiective cantitative. De preferință, vaccinurile vor fi canalizate prin COVAX, dar pot fi, de asemenea, în continuare partajate direct cu țările vizate, acordându-se o atenție deosebită Balcanilor de Vest, țărilor din vecinătate și Africii. De asemenea, UE va continua să faciliteze coordonarea și logistica și să cofinanțeze transportul vaccinurilor prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM). 

În paralel, UE și statele sale membre, sub forma Echipei Europa, vor continua să sprijine pregătirea strategiilor de vaccinare și implementarea acestora la nivel național și regional, asigurând acțiuni colective în parteneriat cu actorii regionali și globali, inclusiv cu actorii din domeniul umanitar. Pe termen mai lung, va fi esențial să se colaboreze cu țările partenere – în special cu țările din Africa – pentru a consolida sistemele de sănătate și producția, inclusiv capacitatea de vaccinare, diagnosticarea și terapiile.

Extinderea producției de vaccinuri la nivel mondial și livrarea acestora către țările care au nevoie de ajutor necesită o colaborare globală sporită între autoritățile publice și dezvoltatorii și producătorii de vaccinuri, prin care să se asigure acordarea de licențe voluntare pentru transferul necesar de know-how tehnologic. UE sprijină aceste eforturi, inclusiv în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și va colabora cu alte țări producătoare de vaccinuri pentru a evita perturbarea lanțurilor de aprovizionare strâns integrate. De asemenea, UE se va asigura că sistemul său de transparență și de autorizare pentru exporturile de vaccinuri împotriva COVID­19, care prevede o serie de excepții 26 , este aplicat în mod corect și echitabil.

Capacitatea de reacție în cazul unei recrudescențe a COVID-19

Principalele măsuri sanitare în curs – vaccinarea, testarea și depistarea, precum și pregătirea pentru variante – ne permit să fim foarte siguri că regresul observat în anumite momente din ultimul an este puțin probabil să se reproducă. Cu toate acestea, din experiența relaxării restricțiilor urmate de o recrudescență a virusului rezultă că o parte importantă a consolidării încrederii este cunoașterea faptului că – în cazul apariției unei recrudescențe, de exemplu din cauza unei noi variante – UE și statele membre ar fi pregătite să acționeze. Cadrul ECDC descris mai sus va fi deosebit de util pentru a contribui la identificarea rapidă a oricărui risc de recrudescență și la evidențierea restricțiilor celor mai adecvate care trebuie să fie aplicate.

În ceea ce privește răspunsul sanitar, Comisia continuă să sprijine statele membre prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Centrul său de coordonare a răspunsului la situații de urgență 24/7 poate, în câteva ore, să faciliteze și să finanțeze trimiterea de echipe medicale de urgență (ca în cazul recent al trimiterii de medici și asistenți medicali români, danezi și belgieni în Slovacia), de echipamente medicale critice, de vaccinuri (Franța a împărțit recent doze cu Slovacia și Cehia) și de echipamente personale de protecție (inclusiv din rezerva de produse farmaceutice și consumabile medicale rescEU). Instrumentul de sprijin de urgență permite transferul transfrontalier rapid al pacienților pentru a reduce presiunea asupra unităților medicale.

Pe termen mai lung, UE trebuie, de asemenea, să instituie un cadru mai solid pentru asigura reziliența și pregătirea în eventualitatea unor viitoare pandemii. Acesta este deja obiectivul propunerilor privind crearea unei uniuni europene a sănătății, precum și al activității în curs cu privire la Autoritatea pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară. Revizuirea actuală a mecanismului de protecție civilă al Uniunii va sprijini, de asemenea, această activitate. Propunerile legate de uniunea europeană a sănătății care vizează consolidarea cadrului de securitate sanitară al UE ar trebui adoptate cât mai curând posibil. Comisia va prezenta o viziune în materie de reziliență și pregătire în comunicarea privind „lecțiile învățate” solicitată de membrii Consiliului European. 

UE ar trebui, de asemenea, să analizeze dacă succesul altor măsuri de urgență luate în ultimul an, cum ar fi sistemul culoarelor verzi, ar trebui consolidat într-un cadru care să poată fi activat ca răspuns la orice nouă criză. Viitoarea Strategie privind spațiul Schengen va oferi, de asemenea, posibilitatea de a institui mecanisme solide de planificare pentru situații neprevăzute și de coordonare a măsurilor legate de frontierele interne și externe, ținând seama de experiența din cursul crizei și de necesitatea de a limita, în măsura posibilului, orice perturbare potențială a liberei circulații și a funcționării pieței unice.

4    CALEA DE URMAT

Următoarele luni ale pandemiei de COVID-19 vor impune luarea unor măsuri decisive pentru a asigura o redeschidere sustenabilă și în condiții de siguranță a societăților și economiilor noastre. Sunt necesare acțiuni coordonate la toate nivelurile ca să ne asigurăm că măsurile pe care le luăm reușesc într-un mod cât mai eficace să reducă incidența virusului, să vină în sprijinul cetățenilor și al întreprinderilor și să permită societăților noastre să revină la normal. Comisia invită toate instituțiile UE și statele membre să continue eforturile comune, deosebit de importantă fiind intensificarea eforturilor de comunicare.

(1)      „Incubatorul HERA: anticipând împreună amenințarea variantelor virusului care provoacă COVID-19”, COM(2021) 78, 17 februarie 2021.

(2)    Setul de instrumente pentru analiza pe bază de scenarii referitoare la COVID-19 al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei oferă deja instrumente interactive pentru a simula efectele strategiilor de vaccinare combinate cu diferite măsuri la nivel național și regional.

(3)    Acesta ar fi conceput astfel încât factorii de decizie și profesioniștii din domeniul sănătății publice din statele membre să își poată utiliza propriile estimări pentru numărul efectiv de reproducere și pentru acoperirea vaccinală, dacă doresc acest lucru, sau să utilizeze estimările ECDC.

(4)    Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19.

(5)    În temeiul articolului 77 din TFUE (temeiul juridic pentru spațiul Schengen).

(6)    Recomandarea (UE) 2020/912 a Consiliului din 30 iunie 2020 privind restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE și posibila eliminare a acestei restricții.

(7)      http://www.oecd.org/coronavirus/policy-responses/covid-19-international-mobility-and-trade-in-services-the-road-to-recovery-ec716823/

(8)      https://www.unwto.org/unwto-convenes-global-tourism-crisis-committee

(9)      https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/guidelines-covid-19-testing-and-quarantine-air-travellers

(10)

     Recomandarea (UE) 2020/1595 a Comisiei din 28 octombrie 2020 privind strategiile de testare vizând COVID-19, inclusiv utilizarea testelor rapide de detecție a unui antigen (C/2020/7502).

(11)      https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/preparedness_response/docs/covid-19_rat_common-list_en.pdf

(12)

     La 18 decembrie 2020, Comisia a semnat un contract-cadru cu societățile Abbott și Roche, care permite achiziționarea a peste 20 de milioane de teste antigenice rapide în valoare de până la 100 de milioane EUR, finanțat prin Instrumentul de sprijin de urgență (ESI).

(13) C(2021) 1925.

(14)   https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives?frontEndStage=ISC_WORKFLOW

(15)      https://oshwiki.eu/wiki/COVID-19_%E2%80%93_%C3%8Enapoi_la_locul_de_munc%C4%83_%E2%80%93_Adaptarea_locurilor_de_munc%C4%83_%C8%99i_protejarea_lucr%C4%83torilor

(16)      În special în rândul tinerilor (13 % dintre angajați au sub 24 de ani) și al femeilor (59 % dintre angajați).

(17)      Sursă: Eurostat.

(18)      La 13 mai 2020, Comisia a adoptat un set de orientări și recomandări în cadrul unui prim pachet privind turismul și transporturile: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/QANDA_20_870

(19)      https://reopen.europa.eu/ro

(20)      C(2020) 169/02.

(21)      Ghidul UE pentru reluarea progresivă a serviciilor de turism și pentru protocoalele sanitare din structurile de primire turistice, C(2020) 3251.

(22)      https://cohesiondata.ec.europa.eu/stories/s/4e2z-pw8r

(23)      https://www.rebuilding-europe.eu/

(24)      De exemplu, Creatives Unite – o platformă creată pentru/de către industriile culturale și creative, https://creativesunite.eu/

(25)      Abordarea de tip „Echipa Europa” a UE este o abordare care atrage contribuții din partea tuturor instituțiilor UE și combină resurse mobilizate de statele membre și de instituțiile financiare ale UE, respectând totodată competențele UE și procedurile decizionale, inclusiv regulile de vot, stabilite de tratatele UE.

(26)      Excepțiile includ în special livrările către țările cu venituri reduse și medii enumerate în lista angajamentelor COVAX și exporturile de vaccinuri achiziționate și/sau livrate prin intermediul COVAX.